De Business

Punem punctul pe știi

Atenție, ultimele zile! Totul despre declarația unică ANAF și noile modificări. Explicații de la cele mai autorizate surse

luni, 20 mai 2024, 03:00
6 MIN
 Atenție, ultimele zile! Totul despre declarația unică ANAF și noile modificări. Explicații de la cele mai autorizate surse

Mai sunt câteva zile până când mai poate fi depusă la ANAF Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (Formular 212), dar mulți români care obțin pe lângă salariu și venituri din activități independente, cum ar fi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din chirii ori dobânzi bancare, încă nu știu dacă se află printre cei care trebuie să completeze un astfel de document sau nu.

Neclaritățile vin și pe fondul modificărilor legislative din acest an, fiind reguli noi pentru calculul acestor venituri; cu efecte însă în 2025, an în care se vor declara veniturile pe 2024.  „Ziarul de Iași” vine cu câteva lămuriri de la Ministerul Finanțelor și, suplimentar, de la Corina Mîndoiu, partener în cadrul EY România, specializată în zona impozitului pe venit și contribuții sociale.

Corina Mîndoiu, partener în cadrul EY România

Termenul limită pentru depunerea Declarației unice este 25 mai 2024, fiind furnizate informații cu privire la veniturile realizate în 2023 și cele estimate pentru anul în curs. Pe baza acestor informații se vor stabili impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru anul anterior, cât și cele pentru anul 2024.

Potrivit ANAF, declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal. Iar cei care nu o fac riscă amenzi între 50 – 500 de lei plus penalități de întârziere. Ba mai mult, se poate declanșa și o inspecție fiscală.

Când trebuie și când nu trebuie depusă Declarația unică?

Să spunem că Ion are la compania X un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, dar pe lângă veniturile salariale de la această firmă, el obține în paralel de la o altă companie și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în cazul lui drepturi de autor. Până la modificările legislative din acest an, Ion nu a depus niciodată Declarația unică pentru veniturile obținute din drepturi de autor, știind că la sursă erau reținute contribuțiile CASS și CAS. Trebuie Ion să depună acum, pe 25 mai 2024, Declarația unică? Dar în anul 2025?

Corina Mîndoiu: În calitate de salariat, este scutit de la plata CAS și CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, iar potrivit art. 72 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, impozitul de 10% se reține la sursă de către plătitorul de venit. El nu trebuie să depună Declarația unică în 2024, dacă nu obține venituri și din alte surse. Însă, dacă impozitul pe venit nu a fost reținut de către plătitor, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală trebuie declarate în Declarația unică. Dacă nu ar fi fost angajat, el ar fi datorat CAS și CASS în limita anumitor plafoane. Deoarece nu au existat schimbări relevante pentru el în tratamentul fiscal al veniturilor din drepturi de autor între 2023 și 2024, nici în luna mai 2025 nu va avea obligația de a depune Declarația unică.

Același Ion, salariat, are deschise câteva depozite bancare, iar în fiecare an el obține și venituri din dobânzi. Cum trebuie să procedeze Ion cu Declarația unică în anul 2024? Dar anul viitor?

Corina Mîndoiu: În cazul veniturilor din dobânzi, ca regulă, impozitul de 10% se reține la sursă de către plătitorul de venit, dacă venitul provine din depozite bancare din România. În acest caz, el nu trebuie să depună Declarația unică în 2024. Însă, dacă veniturile din dobânzi sunt obținute de la depozite bancare din străinătate, venitul trebuie raportat în România prin Declarația unică. În acest caz, este important ca el să verifice dacă veniturile respective au fost taxate în străinătate și dacă aceste impozite pot fi recunoscute în România, în baza tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de România cu alte state. De asemenea, pentru veniturile din dobânzi, atât din România, cât și din străinătate ce depășesc unul din plafoanele prevăzute de lege (6, 12 și 24 de salarii minime pe economie), el va datora CASS și va avea obligația de a raporta acest venit și de a depune Declarația unică. Aceleași reguli se aplică și pentru anul viitor.

Pe de altă parte, Maria nu are contract de muncă, dar ea obține în fiecare an venituri din dobânzi, dar și venituri din chirii. Trebuie Maria să depună Declarația unică anul acesta? Dar în 2025?

Corina Mîndoiu: Ea trebuie să depună Declarația unică. În primul rând, veniturile din chirii nu pot fi reținute la sursă (în afara cazului în care plătitorul este o persoană juridică) și trebuie raportate. Pentru veniturile din chirii obținute în 2023, impozitul este de 10%, iar contribuabilii pot opta în anumite condiții pentru deducerea unor cheltuieli. Începând cu veniturile din chirii obținute în 2024, se aplică reguli noi privind taxarea acestor venituri. Cota de impozitare rămâne 10%, însă este permisă deducerea unei cote fixe de 20%, fără a păstra documente justificative pentru cheltuieli și înregistrări contabile. Nivelul de impozitare este astfel de 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar. În al doilea rând, dacă veniturile private depășesc unul din plafoanele prevăzute de lege (6, 12 și 24 de salarii minime pe economie), ea va datora CASS, în limita a 10% din aceste plafoane. În acest caz, din punct de vedere CASS, toate veniturile trebuie raportate prin Declarația unică, și trebuie luate în calcul inclusiv veniturile din dobânzi, chiar dacă impozitul pe venit a fost reținut la sursă în cazul acestui venit.

Pe scurt, ce se întâmplă în cazul în care nu se depune Declarația unică?

Corina Mîndoiu: Amenda pentru nedepunerea Declarației unice este între 50 – 500 lei. Dacă taxele se plătesc cu întârziere, nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, iar nivelul penalității este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere. Dacă veniturile nu sunt declarate, pe lângă 0,02% dobândă se adaugă o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi. De asemenea, se poate declanșa și o inspecție fiscală.â

Ce spune și Ministerul Finanțelor

Ziarul de Iași: Pentru banii încasați în 2024, sumele obținute din drepturi de autor pentru o persoană care are și contract individual de muncă (CIM) se adaugă la cele obținute din dobânzi, chirii etc. atunci când se stabilește dacă se ajunge la pragurile de salarii brute peste care se plătesc taxe?

Ministerul Finanțelor: Veniturile din drepturi de autor, încasate în anul 2024 de către o persoană care are și CIM, nu se adaugă la cele obținute din activităţi independente, dobânzi, chirii etc. atunci când se stabilesc plafoanele anuale pentru CAS/CASS. Este valabil şi pentru veniturile anului 2023 care se declară în anul 2024 (25.05.2024).

Ziarul de Iași: Se plătește doar CASS sau și CAS pentru veniturile obținute din dobânzi, chirii? Se iau în calcul veniturile din drepturi de autor pentru persoanele care au și CIM?

Ministerul Finanțelor: Veniturile obținute din dobânzi şi chirii intră în sfera CASS, nu şi în sfera CAS. Se datorează CASS dacă veniturile cumulate din toate sursele şi categoriile cuprinse în sfera CASS (art. 170 Cod fiscal) sunt cel puţin egale cu 6 salarii minime brute pe ţară (n.r. – 18.000 de lei). Este valabil şi pentru veniturile anului 2023 care se declară în anul 2024 (25.05.2024).

Ziarul de Iași: Care sunt pragurile în cazul în care se plătește CAS pentru veniturile amintite?

Ministerul Finanțelor: Pentru anul 2024, plafoanele de la care se datorează CAS şi/ sau CASS sunt:

CAS: 39.600 de lei – 12 salarii minime brute pe țară (3.300 de lei); CASS: 19.800 de lei – 6 salarii minime brute pe țară (3.300 de lei).

Pentru anul 2023, plafoanele de la care se datorează CAS şi/ sau CASS  sunt:

CAS: 36.000 de lei – 12 salarii minime brute pe țară (3.000 de lei); CASS: 18.000 de lei – 6 salarii minime brute pe țară (3.000 de lei).

Veniturile anului 2023 se declară în 2024 până la data de 25 mai. Veniturile anului 2024 se declară în 2025 până la data de 25 mai, a mai transmis Ministerul Finanțelor.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii