Ce categorie de conserve este predispusă să genereze Clostridium botulinum

Această toxină poate apărea în conserve cu puțin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar și în conserve de pește sau produse procesate, cum sunt cârnații și șunca. De asemenea, metodele de conservare care presupun adăugarea de ulei deasupra alimentelor pot crea un mediu fără oxigen, favorizând dezvoltarea bacteriei.

• Citește și: Opt copii au fost internați la spital cu suspiciune de botulism, în Timiș. Doi dintre ei se află în satre gravă

„Simptomele botulismului alimentar apar de obicei la 12-36 de ore după consumul alimentelor contaminate. Este esențial ca persoanele afectate să meargă imediat la medic, deoarece boala poate duce rapid la paralizia mușchilor, inclusiv a celor implicați în respirație. Dacă tratamentul nu este administrat la timp, insuficiența respiratorie poate deveni fatală”, a declarat dr. Roșu.

Ce manifestări produce eliberarea toxinei în organism

Perioada de debut instalată la 4-24 de ore de la eliberarea toxinei în organism este caracterizată de afectarea nervilor cranieni și se manifestă prin:

– Tulburări de vedere: fotofobie (sensibilitate dureroasă la lumină), diplopie (vedere dublă), ptoză palpebrală (căderea pleoapei), nistagmus (mișcări sacadate ale globilor oculari pe orizontală sau verticală).

– Tulburări de vorbire: dizartrie (afectarea vitezei, fluenței și clarității sunetelor pe care le produce vorbitorul), disfonie (răgușeală).

– Tulburari de deglutiție (înghițire cu dificultate a hranei și lichidelor).

• Citește și: Bărbat din Iași, în comă cu botulism după ce a mâncat o conservă de pește făcută în casă

Perioada de stare apare la 1-6 săptămâni de la eliberarea toxinei și se manifestă prin:

– Accentuarea tulburărilor nervoase specifice fazei de debut.

– Paralizii ale nervilor motori periferici: xerostomie (uscăciune bucală), constipație, retenție de urină.

– Poate provoca slăbiciune musculară, dificultăți la mers și paralizie care se agravează treptat. În cazurile severe, poate afecta mușchii care ajută la respirație, ducând la probleme grave de respirație.

– Somnolență, hipercapnie (creșterea concentrației de dioxid de carbon în sânge), cianoză (colorația albăstruie a tegumentelor/mucoaselor) datorate sindromului de insuficiență respiratorie acută.

– Starea pseudocomatoasă, o afecțiune în care o persoană pare inconștientă, dar în realitate nu este în comă. Pacientul poate avea reflexe normale și poate răspunde la stimuli, dar nu reacționează voluntar.

Publicitate și alte recomandări video