INTERSECȚII CULTURALE

Atlasul lui Asachi

vineri, 10 octombrie 2025, 03:10
1 MIN
 Atlasul lui Asachi

Atlasul lui Asachi n-a existat! Au existat doar mai multe hărți care au apărut la Institutul Albinei între 1838 și 1853, care ar fi putut sta la baza unei astfel de lucrări, în forma pe care o știm, adică o carte de mari dimensiuni, cu planșe frumos colorate, reprezentând planiglobul, continentele, țări etc.

În ziarul Albina romînească nr. 22 din Iuna martie 1840, se scrie că, la acea dată erau tipărite: 1. Emisferele pămîntului și sistema soarelui cu a sale planete după cele mai nouă hărți (1838); 2. Harta fizică și politică de Europa (1838); 3: Harta generală de Asia (1840); 4. Harta generală a Americei cu însemnare politică a staturilor pînă acum înființate (1840). Se mai scria că …se vor publica fără preget următoarele hărți: 5. Africa; 6. Australiile; 7-8. Moldova împărțită în ținuturi pe două coale; 9. Ţara Romînească; 10. Titlul cu o scurtă descriere geografică şi statistică a pămîntului. Deci atlasul lui Asachi trebuia să aibă 10 hărți, prețul fiind de 120 lei, iar plata se făcea …în analogia primirii hărților. La vremea aceea, cu acești bani erau plătiți pe o lună cei patru tipografi ai lui Asachi, așa cum aflăm din jurnalul acestuia.

Până la urmă, s-au mai făcut, pe lângă primele patru hărți, Harta generală a Africei (1840), Harta generală de Oceanie seau a cincea parte de lume (1841), Harta Poștală a Moldovei cu Marșruta Drumurilor Domnești (1847), Harta Moldovei împărțită în ținuturi după cea din urmă rătunzire (1848), Tablo hronologic de istoria veke și nouă a Moldoviei după manuscrisele patriei și cele streine (1853), Harta Imperiului Otoman (1853) și mai era și Harta generală a Lumei celei Veki, ce fusese publicată în 1837, în total 11 hărți. Nu știm câte dintre acestea au fost avute în vedere de Asachi la alcătuirea atlasului său, nici nu mai contează, noi doar punem în evidență opera cartografică a marelui cărturar. Hărțile lui Gheorghe Asachi au fost studiate de către un geograf ieșean, Victor Sficlea, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, care publică mai multe articole pe această temă în presa locală și de specialitate, cea mai importantă fiind lucrarea Primul atlas geografic tipărit în principatele romîne, Atlasul lui Gheorghe Asachi, apărută în revista militară Buletin Topografic, nr. 1 din 1958. Acolo pot fi găsite o grămadă de considerații tehnice, de specialitate, despre aceste realizări.

Hărțile lui Asachi au fost precedate de harta Moldovei, elaborată de Dimitrie Cantemir la 1716, tipărită la Amsterdam în 1737 și apărută la noi o sută de ani mai târziu. De asemenea, în Țara Românească, la 1800, apare o hartă a lui Gheorghe (Iordache) Golescu, tipărită la Viena cu sprijinul lui Gazi Antim Meliotul, de fapt o planșă de dimensiuni mari (1,22 m x 0,95 m), pe care apăreau emisferele pământului, harta Țării Românești, diverse alte reprezentări cartografice, tabele etc., ceea ce putea face ca lucrarea să poarte denumirea de atlas. Spre deosebire de aceste realizări, hărțile lui Asachi aveau o mare calitate: erau elaborate și tipărite în Moldova. Asachi cumpărase o tipografie unde a imprimat manuale școlare și cărți bisericești, ziare, reviste, almanahuri sătești etc. între 1829 și 1868. În ultimii ani ai vieții se va strădui să vândă această tipografie, care nu mai aducea venituri, fără a avea, însă, niciun succes.

Este interesant de știut ce tehnologie utiliza Asachi pentru reproducerea imaginilor. Hărțile sale în care apar emisferele pământului și continentele poartă consemnarea …dreasă și săpată de Antoni Parteni sub direcția lui Aga Georgi Asaki. Dreasă, vine din limba franceză dressée, cu sensul de elaborată, iar săpată, vine din tehnologia intaglio pe care o aplica Parteni Antoni pentru multiplicarea hărților. Astfel, acesta folosea tehnica gravării negativului hărții pe o placă metalică din cupru. Apoi se aplica un strat de cerneală, care se îndepărta de pe suprafața plană, rămânând numai cerneala acumulată în adânciturile săpate de gravor, după care se aplica o foaie de hârtie pe care se imprima desenul gravat pe placa metalică. Tipărirea se făcea într-o singură culoare, eventuala colorare a hărților (mai ales a contururilor) realizându-se manual, ulterior.

Parteni Antoni, grec de origine, având titlul de sulger, are o biografie puțin cunoscută. El a lucrat multă vreme cu Gheorghe Asachi și era cunoscut ca profesor litograf, așa cum scrie Petru Rășcanu, profesor universitar și inspector general al învățământului secundar, într-un articol dedicat mișcării naționale din Moldova la 1857, articol apărut în Albina, în 1901. Astfel, se scrie că …profesorul-litograf Parteni Antoni, și-a stabilit o sucursală secretă a litografiei sale în via lui Kogălniceanu de la Copou, și aici s’au litografiat acele bucăți ale lui Alexandri, musica lui Flechtenmacher și circulările, protestele și proclamațiile Comitetului Central. Informația este confirmată și de către Mihail Sadoveanu, într-un articol din Adevărul literar și artistic din 1934, în care scrie că atunci când …Vasile Alecsandri compune „Păcală și Tîndală”, „Moldova în 1857”, „Hora Unirii”, apar oameni devotați care să le imprime și să le răspîndească în mii și mii de exemplare. Profesorul litograf Parteni Antoni își stabilește o sucursală secretă a litografiei sale în via lui Kogălniceanu de la Copou (unde locuesc eu astăzi) și elevii de la Academia Mihăileană slujesc drept curieri.

Alte hărți ale lui Asachi sunt litografiate (de la grecescul litos = piatră), procedeu care constă în utilizarea unei plăci de piatră pe care se desenează imaginea de imprimat cu ajutorul a două tipuri de substanțe, hidrofile, care absorb cerneala sau tușul, și hidrofobe, care resping cerneala. Un litograf care a lucrat cu Asachi până în ultimii ai de viață ai acestuia a fost G. Agapi. El apare de mai multe ori în Jurnalul lui Asachi, sub numele de Agapy, în diverse împrejurări în care este plătit cu diverse sume de bani pentru serviciile tipografice aduse editorului.

Hărțile lui Asachi, ca toate hărțile, dau o imagine a Pământului văzut din Cosmos. Astfel, oamenii au desenat imagini ale globului pământesc, ale continentelor, țărilor, orașelor, cu sute de ani înainte de a se desprinde de la sol și a ajunge în spațiul cosmic. Asta face parte din miracolul numit geometrie, care l-a ajutat pe Eratostene să calculeze circumferința Pământului, acum 2000 de ani, folosindu-se de un simplu băț.

 

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic și prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii