Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Şi, totuşi, avem cel puţin o mărturie cum că oricine, oricât de păcătos ar fi, poate să aibă lucrări care să fie la înălţimea celor săvârşite de oamenii cu viaţă sfântă. Cazul pe care-l voi prezenta este desprins din lucrarea lui Pavel de Monemvasia, „Istorisiri de suflet folositoare şi pagini inedite din Limonariu”, publicată de Editura Sophia în 2018. Pavel este considerat „unul dintre cei mai străluciţi episcopi care au păstorit cetatea Monemvasiei” (p. 5), fiind menţionat în a doua jumătate a secolului al X-lea. Între cele 17 relatări ale sale, ultima este despre un anume Serghie - „demotul din Alexandria”. Cuvântul demot (dimotis) era folosit cu referinţă la un „om simplu, din popor, sărac şi fără educaţie, om fără principii”. Cum reiese din povestire, sensul mai precis ar fi acela de proxenet - ca să ne raportăm la un termen din zilele noastre.

Un monah pe nume Elpidie, „muncit de diavolul akediei”, a părăsit chilia sa şi s-a dus în adâncul pustiei unde „a zărit un om gol, înaintat cu vârsta”, care vieţuia de 70 de ani în singurătate, fără a fi văzut chip de om. Numele acelui pustnic era Pyr. Acesta-i mărturiseşte lui Elpidie: „Nu cu mult timp în urmă, m-am semeţit în inima mea (...) că am ajuns la o măsură înaltă şi sunt mai presus decât toţi ceilalţi părinţi care se nevoiau în pustie. (...) La rugăciunile mele stăruitoare către Dumnezeu, în cea de-a şaptea zi s-a făcut un glas către mine care mi-a spus: «Eşti la aceeaşi măsură cu Serghei, demotul din Alexandria»” (p. 103). Crezând că este la mijloc vreo înşelare, de două ori reia această rugăciune pustnicul Pyr, însă primeşte acelaşi răspuns. Pe bună dreptate, am zice, se îndoia în inima sa că răspunsul ar fi unul de la Dumnezeu. Cum poate să fie un demot (un proxenet) la o aceeaşi măsură a faptelor bune cu aceea la care ajunsese, după ani şi ani de nevoinţe, un pustnic?

Pyr se decide, totuşi, să meargă în Alexandria, să verifice dacă e adevărat ce-i spusese glasul din cer. Îl găseşte pe Serghie „la o cârciumă, petrecându-şi vremea în dezmăţ şi în desfătări cu desfrânatele, în timp ce unele intrau, iar altele ieşeau, şi părea a fi mai-marele lor” (p. 104). Petrecând un timp alături de acest om, Pyr îndrăzneşte să-l roage pe Serghie să-i descopere „ce fapte bune a săvârşit”. Acesta este mirat: „Omule al lui Dumnezeu, iată că m-ai găsit la cârciumă, mâncând, bând şi petrecând împreună cu desfrânatele; căci eu le sunt capul şi fără voia mea nimeni nu se poate atinge de vreuna: (muşteriii) mi se adresează întâi mie, şi atunci eu le dau pe cine vor; şi după toate astea tu încă mai stărui, aşa cum spui, să afli care e viaţa mea?” (p. 105). Abia după ce Pyr îi descoperă că un glas din cer l-a încredinţat despre faptele sale bune, Serghie se înduplecă să-i mărturisească o întâmplare din viaţa sa.

La un moment dat, acest proxenet a zărit în cârciumă o „femeie foarte frumoasă la trup”, „de viţă nobilă” (p. 106), al cărei soţ era arestat şi aruncat în închisoare şi ai cărei fii fuseseră luaţi robi pentru o datorie de 100 de monede faţă de guvernatorul Alexandriei. Serghie îi propune acestei femei ce muncea cu ziua pe unde apuca să-i achite întreaga datorie, dacă ar accepta să se culce cu el. Femeia era una cu viaţă curată, care nu cunoscuse nici un bărbat în afară de soţul său. Biruită de deznădejde, conştientizând că nu are cum să strângă o sumă atât de mare, acceptă oferta proxenetului cu „multe lacrimi şi suspine, şoptind: «Doamne, Tu ştii necazul meu: iartă-mă»” (p. 107). Însă Serghie, auzind aceste cuvinte, „rănit în inimă”, s-a gândit: „Dacă aşa stau lucrurile, de ce nu mă duc să-mi fac pofta cu oricare dintre cele aflate-n slujba mea, atâta timp cât fapta aceasta, nelegiuită şi necurată, ce-i drept, nu se aseamănă cu aceea de a atrage un suflet neîntinat într-o astfel de destrăbălare?” (pp. 107-108). De aceea a decis să nu se mai atingă de biata femeie, dar i-a lăsat cele 100 de monede cu care să-şi poată răscumpăra familia.

Mai era însă o faptă care o întrecea cu mult pe aceasta. Serghie îi mai povesteşte pustnicului cum guvernatorul Alexandriei, un om „nemilos, iubitor de păcate şi străin de Biserică” (p. 108), care zilnic apela la prostituate, se aprinde de poftă faţă de „nişte fecioare trebăluind” la o mănăstire. Porunceşte soldaţilor săi să ia toată obştea - în număr de şaptezeci de călugăriţe - şi să le încredinţeze lui Serghie, urmând ca acesta să-i trimită zilnic câte va cere, „până li se va împlini numărul” (p. 109). Frământându-se cum să facă astfel încât să nu fie părtaş la „asemenea grozăvie”, cum să găsească o cale prin care să le salveze pe maici de la „împreunarea necurată cu cârmuitorul cel nelegiuit”, rugându-se „Iubitorului de oameni Dumnezeu să-i insufle un gând”, Serghie află o soluţie. Se duce la „cele mai vestite hetaire din oraş” şi cheltuieşte toată averea sa de atunci cu ele, pentru a le convinge să se lase tunse în monahism şi să fie duse „guvernatorului aceluia nemernic”. După un timp, guvernatorul a fost mutat din Alexandria, iar Serghie a scos pe adevăratele maici din locul în care le adăpostea şi le-a dus din nou în mănăstire. Numai că acele hetaire n-au mai vrut să părăsească mănăstirea, ci au rămas şi ele în obşte, „în pocăinţă neprefăcută şi bineplăcând Milosârdului şi Atotputernicului Dumnezeu” (p. 110).

Uimit de faptele proxenetului, Pyr recunoaşte că acesta este „nu doar asemenea lui, ci chiar deasupra sa”, cu toate multele şi marile sale nevoinţe. Pustnicul se smereşte şi îi cere lui Serghie binecuvântare ca să revină în pustie, auzind de la acest mai-mare al prostituatelor următoarele: „Îţi voi da binecuvântarea ca să te întorci, dar Îl iau ca martor pe Domnul nostru Iisus Hristos că, de vreme ce am fost socotit (după cum spui) la măsura ta, nu te voi lăsa (să pleci singur), ci voi veni cu tine” (p. 111). După ce şi-a împărţit averea la săraci, Serghie s-a retras cu Pyr în pustie, unde a murit după trei ani de nevoinţe. Iar nouă ne-a lăsat, iată, o pildă care ar trebui să ni se imprime ca o pecete pe conştiinţă, un puternic îndemn de a nu ne lăsa copleşiţi de nimic - ci, chiar şi în păcate grele fiind, de a îndrăzni să facem orice faptă bună putem. Astfel de fapte ne vor fi, apoi, călăuze bune spre limanul mântuirii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri