Au dispărut afterschool-urile din şcoli. Părinții sunt disperați, profesorii rămân doar cu salariul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 07.03.2021

Au dispărut afterschool-urile din şcoli. Părinții sunt disperați, profesorii rămân doar cu salariul

GALERIE
elevi
  • elevi
- +

Programul, organizat ad-hoc de către dascăli şi părinţi, a fost declarat ilegal de către minister. Mai mult, directori de şcoli, unde s-a organizat an de an, acum spun că aşa ceva nu s-a întâmplat în unitatea pe care o conduc 

După publicarea recentă a noii metodologii impuse de Ministerul Educaţiei, cu privire la organizarea programului afterschool în şcoli, dascălii refuză să mai stea cu elevii după ore, pe banii părinţilor, iar părinţii au ajuns să fie disperaţi. Învăţătorii nu mai au voie să organizeze "afterschool" la mica înţelegere cu părinţii, şi nu mai pot primi bani pentru aceste servicii decât în cazul în care afterschool-ul funcţionează legal, conform noii metodologii. Iar foarte mulţi părinţii s-au trezit într-o situaţie dificilă fiindcă în intervalul orar 12-16 ei se află la seriviciu.

Oferta, deşi în afara legii, era convenabilă pentru mulţi părinţi şi pentru că îşi luau copilul mai târziu de la şcoală, el mâncând la prânz în clasă de la firme de catering în contract cu şcoala, dar şi pentru că îl luau acasă cu temele gata făcute, sub supravegherea unui cadru didactic. Programul a fost declarat de minister, aşa cum şi era de altfel, în afara legii. 

Câştiguri lunare de 1.000 de euro 

Un ordin al Ministerului Educatiei precizează clar că profesorii nu trebuie plătiţi suplimentar pentru munca de la afterschool, atâta vreme cât acesta se desfăşoară "în cadrul celor 8 ore de program", referirea fiind la cele 4 ore de curs, plus 4 de pregătire a cursurilor. Până anul acesta, învăţătorii care organizau neoficial afterschool primeau bani fără nicio chitanţă sau alt document de la asociaţia de părinţi, sau direct în mână, la sfârşit de lună, apărând astfel semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor bani, în condiţiile în care, în unele cazuri, erau cadre ce ajungeau şi la sume de 4.000 sau chiar 5.000 de lei pe lună.

Conform datelor oficiale de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, la nivelul municipiului Iaşi nu există nici o autorizaţie pentru programul „Şcoală după şcoală” la şcolile din oraş. „Menţionăm din start că acest program nu se numeşte afterschool, ci este vorba de programul «Şcoală după şcoală», iar în municipiul Iaşi program care să respecte metodologia nu avem. Avem însă la nivelul judeţului, există în anumite comunităţi locale unde sunt centre de zi, acolo copiii fiind sub îndrumarea cadrelor didactice care fac voluntariat. E problema fiecărei şcoli cum gestionează acest program, dar nu avem nicio şcoală care să aibă aprobarea ISJ. Programul nu a fost gândit ca o posibilitate a părinţilor de a avea unde să-şi lase copiii! La minster se lucrează însă la îmbunătăţirea prevederilor ordinului şi cu posibilitatea de remunerare a cadrele didactice care se implică în «Şcoala după şcoală»”, a declarat Constantin Ilie, inspector şcolar pe învăţământ primar în cadrul ISJ Iaşi.

Acesta a mai menţionat că şcolile care îndeplinesc condiţiile şi vor să implementeze programul nu mai au cum să o facă pentru acest an şcolar. „Demersurile trebuie începute prin luna ianuarie - februarie pentru anul şcolar 2017-2018 printr-o dezbatere şi aprobare în consiliul profesoral, ca mai apoi să fie înaintat ISJ pentru aviz”, a mai precizat acesta. 

"E uşor să interzici ceva" 

Prin urmare, programul „Şcoală după şcoală” este diferit de un program afterschool, de genul celor din alte ţări, şi nu are acelaşi scop. „Şcoală după şcoală” este un program gratuit centrat doar pe elev, în demersul de a reduce abandonul şcolar în comunităţile cu probleme, şi nu un program de prelungire a programului şcolar, unde copiii rămân obligatoriu să-şi facă temele, deoarece părinţii nu au timp acasă, iar la ora 12 nu au cum să-i ia de la şcoală. În timp însă acest program s-a „metamorfozat”. „Afterschool-ul”, după cum este numit de toţi părinţii şi cadrele didactice, a fost în şcoli până recent o înţelegere între dascăli şi părinţi, contra cost, dar nefiscalizată în niciun fel, pentru încă 4 ore de stat la şcoală. Iniţiativa, deşi nelegală, îi ajuta foarte mult pe părinţii ocupaţi cu serviciul până la orele 16-17.

Reprezentanţii educaţiei ieşene spun că sunt de acord cu acest serviciu oferit de şcoli, dar că ar trebui ca cei de la conducerea ministerului să vină cu un program care să-i ajute pe părinţi, subvenţionat de la stat. „În condiţiile în care există cerere şi disponibilitate din partea cadrelor didactice, logic, aceştia trebuie plătiţi. Afterschool-ul este un sprijin real pentru părinţi, domnul ministru ar trebui să gândească alte forme pentru a asigura copiilor un program după ce ies de la şcoală. Ce să facă copiii, să stea în drum, să meargă la mall, la fastfood-uri? E uşor să interzici ceva, dar trebuie să pui altceva în loc, într-un cadru legal”, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi. 

"Părinţii au nevoie de ajutor” 

Ministerul Educaţiei impune o metodologie severă care interzice plata suplimentară a profesorilor supraveghetori. Cum nimănui nu-i convine să piardă patru ore la şcoală pe gratis, majoritatea dascălilor au renunţat la afterschool, soluţiile din privat fiind însă o variantă mult mai scumpă. Dacă în anii trecuţi părinţii plăteau trei-patru sute de lei pentru un copil, fără chitanţă şi "la mica înţelegere" cu dascălul, acum ei ar trebui să dea dublu la centrele educaţionale care au acest program de afterschool în mod legal. În tot acest context, mai există o problemă pe care o identificăm. Directorilor de şcoli generale şi gimnaziale le e greu să recunoască în faţa părinţilor că până acum dascălii au încasat diverse sume în mod nefiscalizat şi nelegal, şi preferă să spună că profesorii nu mai au timp de afterschool, sau că în şcoală nu există spaţiu.

Alţi directori nici nu recunosc faptul că până acum la ei în instituţie a existat afterschool, deşi avem surse sigure din rândul părinţilor şi cadrelor didactice că a existat până în prezent acest serviciu prestat de dascăli la înţelegere cu părinţii.  „Părinţii îşi doresc, dar este vorba de legalitate; metodologia spune că trebuie organizate spaţii speciale în şcoală pentru afterschool, iar noi nu îndeplinim condiţiile. Bineînţeles că se pot organiza astfel de programe, astfel de activităţi sunt necesare, sunt copii care au ritm lent de învăţare, alţi copii care au performanţe, şi rezolvă şi o problemă a părinţilor care nu au cum să-i ia de la şcoală la ora 12. Însă trebuie organizate conform legii. Noi nu am avut niciodată în şcoală afterschool, pentru că nu am îndeplinit condiţiile”, a declarat Silviana Loghin, directorul Şcolii Gimnaziale "Ionel Teodoreanu".

La Şcoala „I.C. Brătianu” din Tătăraşi, unde s-a făcut an de an afterschool, părinţii au solicitat în repetate rânduri ca dascălii să rămână după ore. „În anii trecuţi, mai rămâneau învăţătorii după ore, câte două-trei ore, dar de acum nu se mai poate nici acest lucru. La noi nu se mai organizează, este ordonanţa ministerului, deşi părinţii solicită afterschool. Dacă aş fi ministru, am lua hotărârea ca toată lumea să rămână în şcoală până la ora 16, toţi profesorii să-şi termine treburile, iar elevii să-şi facă temele. Din păcate, este o realitate faptul că părinţii au nevoie de ajutor”, a declarat Cristina Simirad, directorul Şcolii „I.C. Brătianu”. 

Primarul: "Susţinem această «tradiţie»" 

În alte şcoli însă, deşi a existat cerere, dascălii nu au avut cum să organizeze nici în anii trecuţi afterschool deoarece se învaţă în două schimburi şi nu a existat nici un spaţiu disponibil. Prin urmare, există şcoli în care nu a funcţionat acest obicei de a plăti învăţătorul să mai stea după ore patru ore cu copilul, precum „B.P. Haşdeu” şi „Otilia Cazimir”. „În spaţiul nostru nu ne permitem afterschool, suntem foarte aglomeraţi. Cereri din partea părinţilor există, însă nu avem spaţiu, şi nu le putem onora. Noi nu am avut niciodată program afterschool”, a declarat Brînduşa Verdiş, directorul adjunct al Şcolii Gimnaziale „Otilia Cazimir” din Iaşi.

Reprezentanţii Consiliului Local spun că vor susţine această "tradiţie" din şcoli, pentru a veni în ajutorul părinţilor, însă nu vin cu o viziune legală, prin care tot mai multe şcoli să îndeplinească condiţiile cerute, iar sumele de bani să fie înregistrate şi fiscalizate, în cazul în care dascălii nu acceptă să presteze acest serviciu gratuit. „Primăria Iaşi va face tot posibilul să susţină afterschool, chiar dacă ordinul ministrului este uşor ambiguu, creează oarece interpretări în ceea ce priveşte organizarea acestui program. Eu ştiu că este în sprijinul părinţilor, nu ştiu câţi dintre părinţI îşi permit la ora 12 să-şi ia copilul de la şcoală din clasa I până în clasa a IV şi să-l poarte pe la serviciu sau mai ştiu eu pe unde, iar forma de educaţie «şcoală după şcoală» este o formă de educaţie în primul rând, iar ea trebuie să se petreacă, pe cât posibil, în interiorul şcolilor. Bineînţeles, părinţii se organizează cu învăţătorii, cu profesorii, cu directorii de şcoală, îşi plătesc utilităţile, nu spune nimeni că nu poate face asta, dar am vrea să transmitem un mesaj public către părinţi, voi face tot ce-mi este posibil, am vorbit şi la Inspectoratul Şcolar, şi cu domnul Bogdan Bârzoi (inspector general adjunct – n.r.) personal, dacă este nevoie să emitem şi o hotărâre de consiliu, dacă avem nevoie de aşa ceva, voi susţine cu toată energia pe care o am, ca lucrurile să meargă în direcţia cea bună!”, a declarat Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.