anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 12.08.2022

Au dispărut osemintele lui Kogălniceanu? „Singura analiză corectă pentru oseminte este testul ADN“

GALERIE
cripta Mihail Kogalniceanu cimitirul Eternitatea
  • cripta Mihail Kogalniceanu cimitirul Eternitatea
- +

În urma dezvălurilor incendiare ale „Ziarului de Iaşi“, conducerea Servicii Publice SA a precizat că s-au luat deja primele măsuri în acest caz. „Am dat dispoziţie să se facă inventarierea tuturor monumentelor. De asemenea, s-au luat astăzi (ieri, 19 iunie - n.red.) declaraţii de la şeful cimitirului şi de la administratorul celor cinci cimitire din municipiu. Servicii Publice nu a deţinut cheia de la criptă. O să discutăm şi cu preotul. Vom propune Consiliului Local administrarea separată a monumentelor istorice din Cimitirul «Eternitatea»“, a declarat Gicu Huţanu, directorul adjunct al SC Servicii Publice SA Iaşi.

În dilema prezenţei sau nu a osemintelor lui Mihail Kogălniceanu în cripta din Cimitirul „Eternitatea“, istoricii ieşeni ridică din umeri. De ceva vreme, despre cripta familiei Kogălniceanu se vehiculează ipoteza uluitoare cum că osemintele celui mai apropiat colaborator al domnitorului Cuza ar fi dispărut în neant încă din perioada comunistă. În acest sens, profesorul universitar ieşean Mihai Cojocariu şi-a adus aminte cum că, în anii studenţiei sale (1971-1975), a coborât în cripta respectivă, iar aceasta era complet goală.

CITEȘTE: FOTO Mormântul lui Kogălniceanu, profanat cu lopata. Cripta familiei, depozit de scule şi biciclete la Eternitatea

De dată recentă este declaraţia părintelui Gheorghe Şur­pănelu, preotul din Parohia „Sfân­tul Gheorghe“ din Cimitirul „Eternitatea“. Acesta a auzit cu câţiva ani în urmă cum un preot ar fi adus în discuţie o asemenea ipoteză în timpul unei comemorări organizate la mor­mântului lui Kogăl­niceanu.

Pro­fesorul Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xeno­pol“, spune că a aflat această ipoteză doar din discuţiile purtate cu Cojo­cariu, colegul său de catedră de la Facultatea de Istorie, şi nu are cu­noştinţă de alte informaţii. „Ce ştiu, ştiu de la Cojocariu. Nimic mai mult“, a transmis telefonic Cliveti.

Contactat telefonic de „Ziarul de Iaşi“, istoricul Alexandru Zub a spus că nu a auzit de această ipoteză, pe care o consideră ireală.

„Şi prin muzee se mai pune capul de la unul şi picioarele de la un altul“

Nici istoricul Stelea Cheptea nu era în temă de existenţa acestui scenariu. Specializată în arheologie medievală şi coordonatoare a nume­roa­se situri în judeţul Iaşi, Cheptea consideră că demersul de deshumare în acest caz poate fi anevoios. „Mereu există întrebarea «Dacă?» Şi prin muzee se mai pune capul de la unul şi picioarele de la un altul“, ne-a spus glumind Cheptea.

„Este foarte greu să faci un asemenea demers. Nici nu ştiu unde trebuie să te adresezi. Cel mai probabil totuşi la Primărie, Cimitirul «Eternitatea» fiind în subordinea autorităţilor locale. Totuşi, iniţierea unor astfel de proceduri trebuie foarte bine justificată. De obicei, nu se permite. Dacă s-ar aproba demersul, sunt de acord cu un test ADN. Având în vedere că Mihail Kogălniceanu are încă urmaşi, nu ar fi greu. Este însă foarte costisitor. Singura analiză corectă este testul ADN. Altfel, poate fi un schelet oarecare“, ne-a explicat arheologul ieşean.

Preotul susţine că Termoservice a făcut curat

Fostul director al Institutului Na­ţio­nal al Patrimoniului (INP), ieşeanul Alexandru Muraru, crede iniţiativa deshumării osemintelor lui Kogălni­ceanu ar ridica probleme patrimoniale şi familiale. „Trebuie obţinut mai întâi acordul familiei, al urmaşilor acestuia. Sunt şi probleme patrimoniale la mijloc. Monumentul apar­ţine statului român. Un demers ar ne­cesita foarte multe drumuri, plus că autorităţile locale nu sunt foarte sensibile la aceste probleme mai profunde, identitare“, a transmis Mu­raru.

Timp de decenii, monumentul a fost uitat de autorităţile locale şi s-a zbătut în mizerie şi igrasie, iar bos­chetarii frecventau des locul. Cu fiecare ploaie, apa pătrundea înăuntru prin gurile de aerisire, alterând construcţia. Totuşi, s-a luat iniţiativa rea­bilitării criptei,  iar aceasta a fost igie­nizată. Persoanele implicate în „vă­ruirea“ criptei Kogălniceanu s-ar putea să intre însă sub incidenţa legii patrimoniului.

Contactat telefonic, preotul paroh în grija căruia fusese lăsat monumentul spune că s-a dat doar cu un var. „Cei de la Termo­service şi de la Muzeu s-au ocupat de aceste lucruri. Doar au dat cu un var. Pentru asta nu e nevoie de aprobare. Ne-au cerut un picior de schelă ca să ajungă până la tavan şi să le furnizăm curent electric pentru lucrări“, a menţionat preotul Şur­pănelu.

„Nişte săraci îşi făceau veacul pe acolo“

Muzeograful Mihaela Tudosă, singurul specialist al Muzeului „Mihail Kogălniceanu“, a participat la o acţiune de igienizare a criptei în urmă cu 5 ani. „Noi am lucrat în anul 2009. Am făcut acest gest pentru că acolo erau persoane, nici nu ştiu cum să le zic. A fost un gest în nume propriu, un demers pe care Mihail Kogălniceanu, ca personalitate de prim plan a istoriei naţionale, să aibă un loc de veci cum merită cu priso­sinţă. Am făcut o igienizare, o cu­răţire. Nişte săraci îşi făceau veacul pe acolo. A fost în nume personal, dar am primit suport şi din partea Muzeului („M. Kogălniceanu“ - n.red.)“, a spus muzeograful.

Întrebată de jurnalişti dacă a solicitat aprobare de la Direcţia de Cultură pentru igienizarea monumentului, Tudosă a zis că nu. „Nu ştiu dacă trebuia atunci (în anul 2009 - n.red.). Nu m-am gândit. Nu am modificat cu nimic aspectul. Dimpotrivă“, a adăugat muzeograful.

De o altă igienizare realizată în interiorul criptei Kogălniceanu este vehiculat numele societăţii Termo­service. Conducerea societăţii dez­minte vehement această informaţie. „Noi, ca să executăm lucrări trebuie să existe comandă, contract, devize şi facturi. Altfel, nu. În evidenţele noastre nu se regăseşte lucrarea de care spuneţi. Poate au fost persoane care s-au dat angajaţi ai Termo­service. Spre exemplu, acum două săptămâni, două persoane s-au dat drept angajaţi ai societăţii noastre şi au jefuit o bătrână“, a transmis telefonic Tudor Tudose, directorul so­cietăţii Termoservice. Conducerea Servicii Publice nu are cunoştinţă de lucrări la monumentul Mihail Kogălniceanu.

Nu în ultimul rând, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, ing. Virgil Băbîi, spune că instituţia pe care o conduce nu a emis niciun aviz pentru lucrări la mormântul familiei Kogăni­ceanu. „Nu s-a dat niciun aviz. Voi sesiza Poliţia de Patrimoniu. Voi trimite cerere oficială instituţiei care are în administrare Cimitirul «Eter­nitatea». Dacă s-au făcut intervenţii se vor lua măsuri conform legii. Aşteptăm însă rezultatele anchetei“, a declarat Băbîi pentru „Ziarul de Iaşi“. Fostul şef al INP a fost şi mai tranşant în această problemă. „Acesta este caz penal. Nu se poate face nici cea mai mică lucrare fără aviz din partea autorităţilor competente“, a explicat Muraru.

„Ziarul de Iaşi“ a descoperit „magazia“

În urmă cu două zile, jurnaliştii „Ziarului de Iaşi“ au descoperit cum mai multe persoane foloseau monumentul familiei Kogălniceanu din Cimitirul „Eternitatea“ drept magazie. Din criptă au ieşit, rând pe rând, materiale de construcţie, schele me­talice, găleţi şi chiar bicicleta unuia dintre angajaţi, cu care acesta parcurge zilnic distanţa de acasă până la servicu. Administraţia cimitirului s-a dezis de această acţiune, indicându-ne faptul că cheia de la cripta Kogăl­niceanu se află în custodia preotului paroh Gheorghe Şurpănelu, care slujeşte la biserica din cimitir. „Moştenitorii familiei Kogălniceanu au lăsat-o la părintele. Asta e tot ce pot să vă spun. Asta a fost voinţa familiei“, au zis reprezentanţii cimitirului.

Părintele Şurpănelu le-a declarat jurnaliştilor că materialele evacuate în grabă din cavoul lui Kogălniceanu au fost depozitate temporar în acel loc ca urmare a lucrărilor de curăţenie care s-au desfăşurat la biserică. Preotul paroh a mai zis că a ales acel amplasament deoarece este poziţio­nat foarte aproape de lăcaşul de cult.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.