Astfel, aceștia au descoperit un grup de celule "extrem de sensibile" la degenerare, care ar putea fi candidați de primă mână pentru o intervenție terapeutică. De asemenea, studiul a făcut lumină asupra modului în care riscul genetic se manifestă probabil pentru a produce boala Parkinson, scrie Science Alert. 

”Cartografierea” neuronilor de la cei decedați din cauza acestei boli

Pierderea neuronilor dopaminergici din partea mezencefalică numită substantia nigra (substanța neagră) este un semn patologic distinctiv al bolii Parkinson. Deși nu toate celulele dopaminergice ale creierului mor, încă nu se cunosc cu precizie caracteristicile moleculare care fac ca unii neuroni să fie mai vulnerabili la boală decât alții.

Echipa de cercetători din spatele acestui ultim studiu și-a propus să izoleze și să cartografieze mii de neuroni individuali din creierele unor persoane care au murit din cauza bolii Parkinson sau a demenței cu corpi Lewy, o formă mai puțin cunoscută de demență care poate apărea singură sau împreună cu alte afecțiuni cerebrale.

Kamath şi colegii săi au studiat aproximativ 22.000 de celule cerebrale izolate din mostre de ţesut provenite de la 10 indivizi care au murit fie din cauza Parkinson, fie din cauza demenţei, dar şi de la opt indivizi care nu au fost afectaţi de niciuna dintre boli. Astfel, au fost identificate 10 subtipuri diferite de neuroni producători de dopamină în substantia nigra, fiecare identificabil prin profilul activităţii genetice. 

Un grup de neuroni a ieşit în evidenţă, însă, pentru că lipsea din creierul tuturor celor care au avut Parkinson. 

La o cercetare mai atentă, aceștia au descoperit că procesele moleculare legate de moartea celulară în alte boli neurodegenerative au fost intensificate în acest grup special de neuroni dopaminergici și au identificat exact locul unde se află de obicei celulele: în partea inferioară a substanței nigra pars compacta.

Astfel, cercetătorii cred că ar putea reprograma celule în laborator şi să le transforme în neuroni producători de dopamină, pentru a crea un medicament regenerativ pentru pacienţii care au Parkinson. 

Ce este boala Parkinson și cum se manifestă 

Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.

În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate prea multe semne sau deloc. Brațele nu se pot legăna în timpul mersului, iar vorbirea devine ”moale” sau neclară. De altfel, simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce starea progresează în timp.

Majoritatea persoanelor cu această afecțiune sunt diagnosticate când au vârsta de 60 de ani sau mai mult, însă există cazuri în care boala poate debuta mult mai devreme.