Au fost studiate posibilele surprize ce pot apărea în timpul săpăturilor la scuarul de la teatru?

Cunoscutul urbanist Jan Gehl a enunţat principiile oraşelor pentru oameni: parcările din zonele centrale şi arterele magistrale nu doar că nu rezolvă problemele traficului auto, ci le amplifică (aduc mai multe maşini în centru, mai multă poluare, aglomerare mai mare – ceea ce necesită alte parcări, alte artere şi aşa mai departe, într-o spirală dementă…).

OMS ne atenţionează: 1) numărul persoanelor decedate din cauza poluării atmosferice se dublează de la an la an (Iaşul este “fruntaş“ la poluarea cu particule în suspensie); 2) poluarea atmosferică reduce speranţa de viaţă în oraşe cu 8 luni până la 2 ani; 3) motoarele diesel sunt cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii şi a vieţii oamenilor (produc mai puţin CO2, dar emit hidrocarburi şi oxizi de azot, mult mai periculoşi decât dioxidul de carbon)!

Comisia Europeană a propus ca până în 2050 să se ajungă la interzicerea accesului maşinilor dotate cu motoare cu combustie internă în centrul oraşelor, iar până în 2030 jumătate din maşinile care circulă pe drumurile europene să fie vehicule cu zero emisii.

În SUA se preconizează restricţii mai drastice în ceea ce priveşte “emisiile diesel”.

În Franţa (80% sunt maşini diesel) se intenţionează eliminarea treptată a maşinilor diesel, deşi sunt mai fiabile decât cele pe benzină. Summit-ul care va avea loc la Paris în 2015 ar trebui să impună, la scară globală, trei lucruri: 1) reducerea cu 50% a poluării; 2) creşterea eficienţei energetice; 3) lansarea unei revoluţii a energiei verzi. Aceste măsuri reprezintă o condiţie fundamentală pentru salvarea Planetei! Poluarea ucide anual circa 56 de milioane de oameni, mai ales în Africa şi Asia, şi în jur de 300.000 în Europa!

Interzicerea accesului maşinilor în centrul oraşului

Primăria municipiului Iaşi sfidează această directivă şi se pregăteşte în mod antiprotectiv să amenajeze o parcare subterană pentru 230 de maşini, în locul scuarului de 0.56 ha dintre Teatru şi Mitropolie, chiar în centrul civic! Acest nedorit proiect încalcă OUG 195/ 2005, Legea Mediului modificată şi completată cu OUG 114/ 2007, legi care nu permit diminuarea sau translatarea spaţiilor verzi.

Nu este suficientă “sahara” realizară pe b-dul Ştefan cel Mare, cu piatra lui cubică şi salcâmii plângători, care se vor usca pe capete din cauza intoleranţei dintre altoi şi portaltoi?

Consilierul municipal pesedist M.E. Ostaficiuc, întrebat recent la post local TV dacă îi place cum arată b-dul Ştefan cel Mare, a răspuns în mod stupefiant: "Sigur că-mi place: acum sunt mai mulţi copaci decât erau înainte”… Care copaci? Copacii, conform dendrologiei au peste 5-7 m înălţime şi produc vara umbră! Unde mai există umbră pe Ştefan cel Mare? Despre rolul frunzelor este inutilă discuţia!

“Omuleţii cu ocupaţie nespecificată” şi deputata pesedistă Cristina Nichita nu se mai pot plimba vara acolo din cauza pietrelor cubice şi a lipsei de umbră…

Noi, cei din societatea civilă, “gratulaţi” de către dl primar cu câteva încadrări mintale, vom continua protestele pe cale legală împotriva decimării scuarului de la Teatrul Naţional!

Posibile surprize în terenul scuarului de la teatru

Doi tei maturi situaţi în jumătatea scuarului de lângă Primărie, vara, au în mijlocul coroanei şi frunze clar-galbene, semn că unele dintre rădăcinile lor au întâlnit o fundaţie cu mortar de var. Culoarea galbenă semnalează atât o intoxicaţie cu exces de calciu, cât şi o blocare a absorbţiei unor microelemente.

Primul platan (Platanus acerifolia, P. hybrida), de lângă b-dul Ştefan cel Mare, prezintă o creştere mai redusă, are vârful uscat şi frunzele îngălbenite vara, semnalând o intoxicare a rădăcinilor.

Este posibil, ca în timpul săpăturilor pentru parcare să fie găsită freza circulară, de fabricaţie sovietică, utilizată la săparea drenului cârtiţă, pentru coborârea nivelului apei freatice, care inducea igrasie în zidurile Teatrului Naţional, prin jurul anilor 1970-1980. Freza circulară s-a defectat înainte de terminarea drenului, dar n-a mai putut fi scoasă din pământ…

Apa subterană, datorită greutăţii substratului geologic de deasupra circulă în toate direcţiile în care are posibilităţi de penetrare. Imensa groapă etanşeizată a parcării subterane va produce o schimbare a circulaţiei apei subterane… Au fost studiate posibilele surprize pe care le-ar putea produce această componentă geologică, cu antecedente într-un trecut apropiat?

Ing.dr. Ionel LUPU
Asociaţia Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” – Iaşi 

Publicitate și alte recomandări video