Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Auditul public, între ineficiență și dezideratul consolidării

GALERIE
audit
  • audit
- +

În România fac obiect al auditului public 13.192 instituții și diverse entități ale statului. Din acestea, circa 88% țin de administrația publică locală. Un raport de anul trecut al MF grupează entitățile auditabile astfel: (i) 17 ministere cu 1.276 unități subordonate acestora; (ii) 40 autorități administrative autonome, având 251 unități subordonate; (iii) 1.165 UAT-uri care raportează prin DGRFP, cu 5.612 entități subordonate. La acestea se adaugă (iv) 2.063 UAT-uri (cu 2.768 entități subordonate), care își asigură funcția de audit public intern în sistem de cooperare. Dacă astăzi legislația prevede obligativitatea compartimentelor API de a efectua misiuni specifice asupra activităților entității publice cel puțin o dată la trei ani, o iminentă modificare majorează această perioadă la patru ani.  

 

În principal, instituirea activității de audit public la nivelul entităților statului, prin Legea nr. 672 din 2002, viza o mai bună gestionare a formării și utilizării fondurilor publice precum şi o administrare optimă a patrimoniului public. Astăzi, după două decenii de la legiferare, constatăm că lucrurile sunt încă departe de a fi în spiritul și litera normei menționate. Chiar dacă auditului public intern (API) i s-a fixat menirea de ”a ajuta entitatea publică să își îndeplinească obiectivele (...), a evalua și îmbunătăți eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță” (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/40929), într-un număr considerabil de mare de instituții, nici măcar nu a fost înființată funcția de audit.

Lecturând un raport de anul trecut al MF privind activitatea de API din sectorul public, se desprinde constatarea că din cele 13.192 instituții care au obligativitatea înființării acestei funcții, o regăsim  în realitate doar la 11.608 dintre acestea (88%). Din cele 1.584 entități care nu au înființat funcția de API, 192 sunt din administrația publică centrală și 1.392 din administrația publică locală (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/779515/Raportanualnational2020.pdf).

Deși normele sunt imperative în privința înființării respectivei funcții, o serie de cauze, cât se poate de reale de altfel, a făcut ca API să nu fie prezent nici astăzi în sute de instituții. Între acestea: insuficiența resurselor financiare, existența unor contracte de prestări servicii pentru API în derulare, desființarea compartimentelor de API în cazul restructurării instituțiilor, urmată de redistribuirea posturilor către alte structuri din cadrul entităţii. Nu de puține ori a avut loc preluarea posturilor de auditor intern și transformarea lor în posturi de consilier de către ordonatorul principal de credite. Dar, în opinia noastră, cel mai mult a contat faptul că nu au fost aplicate sancțiuni pentru neorganizarea auditului intern, deși această situație intră sub incidența art. 23(a) din Legea 672/2002, constituind contravenție. Nivelul amenzii nu este de neglijat, fiind cuprins între 3.000 și 5.000 lei.

Explicația neaplicării sancțiunilor trebuie pusă în legătură cu ignorarea art. 24 din aceeași lege, care obliga ordonatorii principali de credite bugetare (miniștrii, alți șefi de instituții centrale etc.) să împuternicească reprezentanți ai acestora care să constate și să aplice sancțiunile. Chiar MF, abia în anul 2020 emite un ordin în acest sens (OMFP nr. 7/2020). Dar dincolo de situația entităților care nu au înființat funcția de API, în practică întâlnim adesea cazuri în care auditul intern este înființat dar nu funcționează efectiv.

Revenind la cele 13.192 instituții obligate (prin lege) să aibă o structură de API funcțională, din punctul de vedere al funcționării efective a respectivelor structuri, acestea comportă următoarea divizare: ”(i) 9.539 de entități au înființat auditul intern și acesta funcționează, ceea ce reprezintă un grad de funcționare al auditului intern de circa 72%; (ii) la 3.653 de entități auditul intern nu funcționează (circa 28%), astfel: (ii.1) 2.069 entități au înființat auditul intern dar acesta nu funcționează, (ii.2) 1.584 de entități nu au înființat auditul intern, deci implicit acesta nu funcționează.” (https://mfinante.gov.ro/documents/35673/779515/Raportanualnational2020.pdf). Situația este legată și în acest caz de motive precum lipsa resurselor umane și financiare, neorganizarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante de auditor public intern etc. Totuși, pe ansamblu, dificultățile se datorează și cadrului legal.

Deși, de la apariția ei, Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern a fost modificată de mai multe ori, aceasta încă nu este capabilă să consolideze sistemul din aria de reglementare. O revizie majoră de text, cu luarea în considerare a bunelor practici din alte state, s-ar fi impus demult. Oricum, pe principiul ”mai bine mai târziu decât niciodată”, astăzi sunt făcute toate preparativele unei amendări severe a legii prin - cum altfel! – ordonanță de guvern.

Din proiectul acesteia rezultă că ar urma să i se aducă legii în cauză nu mai puțin decât 22 modificări și completări. Inițiatorul (MF), când e vorba să descrie beneficiile și costurile estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ, reține că ”Implementarea prevederilor proiectului de act normativ conduce la: (i) consolidarea funcției de audit intern în entitățile publice și urmărirea mai bună a constituirii și utilizării resurselor publice; (ii) creșterea calității în exercitarea acesteia; (iii) întărirea compartimentelor de API din cadrul structurilor asociative ale administrației publice locale, care asigură funcția de audit intern în sistem de cooperare.” (Notă de fundamentare la Proiectul OG pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFProiectOGMODIFL672_18072022.pdf).

Modificările și completările legii vizează de la definirea unor termeni (cadrul organizatoric și funcțional al activității de API, certificat de atestare, recomandări neînsușite), până la atestarea structurilor asociative ale administrației publice locale în vederea asigurării funcției de API în sistem de cooperare etc. Iată, de pildă, ce înseamnă acum cadrul organizatoric și funcțional al activității de API: ”Organizarea și asigurarea funcționării auditului public intern prin aprobarea în organigramă a unui compartiment de API cu cel puțin două posturi de auditori interni, cu normă întreagă și asigurarea resurselor financiare necesare funcționării sau asigurarea funcției de API de către organul ierarhic superior ori aderarea la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcției de API” (Proiect OG pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/ProiectOGMODIFL672_18072022.pdf).

Dar să vedem de ce este importantă această definire. În primul rând, ani în șir, tocmai datorită neclarităților din jurul acestei noțiuni, actul normativ (Legea nr. 672/2002) nu și-a putut îndeplini funcția coercitivă. Amintim că art. 23 lit. a), din Legea nr. 672/2002, prevede că „încălcarea obligației de a asigura cadrul organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de API, potrivit prevederilor art. 11 lit. a) din lege”, constituie contravenție (amendă între 3.000 lei și 5.000 lei). Obligația asigurării respectivului cadru revine (cf. art. 11 lit. a din aceeași lege)  conducătorului instituției publice sau, în cazul entității publice, organul de conducere colectivă. Nedefinindu-se exact termenul ca atare (”cadrul organizatoric și funcțional al activității de API”), apăreau dificultăți majore în aplicarea contravenției prevăzută la art. 23, lit. a) din Legea nr. 672/2002, sancțiunile riscând să fie anulate ca urmare a eventualelor contestații.

Mai exact spus, în stabilirea contravenției marea neclaritate era (potrivit inițiatorului) dacă, ”cadrul organizatoric și funcțional presupune înființarea unui compartiment cu minimum două posturi de auditori interni, aprobate și bugetate, cu normă întreagă (art. 2 lit. f) sau aceasta include și dimensionarea compartimentului de audit public în funcție de volumul activităților și riscurile asociate acestora (art. 12 alin. (4).” (Notă de fundamentare la Proiect OG pentru modificarea și completarea Legii nr. 672/2002, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5553347/NFProiectOGMODIFL672_18072022.pdf).

De altfel, și dinspre entitățile publice au venit explicații că în organizarea API au întâmpinat dificultăți, care au fost puse adesea pe seama noțiunii menționate, insuficient definită și explicată în normele legale. Însă, odată adoptată OG la care facem referire aici, dincolo de faptul că asemenea discuții rămân fără obiect, se așează vizibil bazele unor schimbări care să garanteze mai buna gestionare a banului public. Implementându-se adecvat noile norme privind API, managerii ar putea deveni mai responsabili, iar activitatea unităților administrativ teritoriale ar deveni mai transparentă - atât în privința stabilirii, colectării și utilizării resurselor bugetare, cât și a administrării patrimoniului public. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri