O descoperire astronomică recentă a captat atenția publicului: asteroidul 16, situat între orbitele lui Marte și Jupiter, ar putea conține cantități uriașe de aur, estimate la 700 de cvintilioane de dolari. Această sumă astronomică a generat speculații virale: dacă omenirea ar prelua controlul asupra acestui asteroid, fiecare locuitor al planetei ar putea deveni multimiliardari peste noapte.

Pentru a ne face o idee, această valoare ar însemna de șapte milioane de ori PIB-ul global sau câte 100 de miliarde de dolari pentru fiecare om de pe planetă.

În 2023, NASA a lansat misiunea Psyche, cu destinația Asteroidul 16, un corp ceresc metalic compus în mare parte din metale prețioase precum fier, nichel, platină și aur. Nava spațială va ajunge la asteroid în august 2029. Fascinația globală este mare, însă, după cum spune proverbul românesc: „Nu tot ce zboară se mănâncă.” Realitatea economică este mult mai nuanțată: cantitatea uriașă de aur adusă pe Pământ nu ar genera automat bogăție pentru toți.

Iluzia multimilionăriei globale

Afirmația că aurul din asteroid ne-ar transforma pe toți în multimilionari este eronată. Prea mult aur pe piață ar duce la scăderea dramatică a prețului său, explicată prin legea utilității marginale descrescătoare: pe măsură ce disponibilitatea unui bun crește, valoarea unei unități suplimentare scade.

Astfel, dacă asteroidul ar elibera cantități colosale de aur pe Pământ, valoarea marginală ar ajunge la zero. Aurul s-ar transforma într-un bun liber, ca oxigenul: disponibil în abundență și fără preț. Singurele excepții ar fi situațiile în care aurul rămâne rar, cum ar fi utilizările industriale specifice sau condiții speciale de piață.

Impactul asupra funcțiilor monetare ale aurului

Aurul nu este doar un simbol al bogăției; el are și funcții economice concrete. În primul rând, aurul este un activ monetar, păstrând și transferând valoare în timp. Această funcție depinde de raritatea sa.

Dacă oferta globală de aur ar crește brusc, valoarea unitară s-ar prăbuși. Aurul ar înceta să mai fie un activ monetar eficient, iar oamenii ar trebui să caute alternative pentru a-și păstra economiile, cum ar fi criptomonedele sau alte active rare. În acest sens, excesul de aur ar diminua bunăstarea umană legată de funcția sa monetară.

Legea utilității marginale descrescătoare: aurul nu se face din abundență

Valoarea unui bun depinde de raritatea sa relativă, nu absolută. Aurul funcționează ca mijloc de plată și păstrare a valorii pentru că este rar. Dacă ar exista în cantități uriașe, valoarea unitară ar scădea, iar funcția sa monetară s-ar prăbuși.

Proverbul românesc spune: „Graba strică treaba.” În cazul aurului, graba de a-l aduce masiv pe Pământ ar reduce semnificativ efectele sale economice tradiționale.

Pierdere monetară, câștig industrial: aurul reinventat

Pe de altă parte, aurul are numeroase utilizări industriale, iar aici abundanța sa ar putea fi extrem de benefică. Aurul este un excelent conductor electric, nu corodează și poate fi folosit în electronice, echipamente medicale, infrastructură, energie regenerabilă și explorare spațială.

Domeniile care ar beneficia includ:

• Electronică: circuite, conectori, cabluri durabile
• Medicină: implanturi și echipamente chirurgicale
• Energie: reducerea costurilor în regenerabile
• Infrastructură: protecție anticorozivă pentru poduri și conducte
• Spațiu: acoperiri pentru sateliți și nave
• Design: aplicații estetice și decorative

Aurul ar deveni un catalizator al inovației: circuite mai eficiente, protecție pentru echipamente, reducerea costurilor și creșterea durabilității infrastructurii. În concluzie, controlul asupra asteroidului 16 și utilizarea industrială a aurului ar putea crește considerabil bunăstarea și productivitatea globală, chiar dacă nu ne-ar transforma pe toți în multimilionari.

Cum se aplică teoria economică în practica aurului din spațiu

1. Legea utilității marginale descrescătoare în acțiune

• Teorie: valoarea unei unități suplimentare de bun scade pe măsură ce disponibilitatea sa crește.
• Practică: cantitatea uriașă de aur ar face inutilă tezaurizarea, iar economiile tradiționale bazate pe aur ar deveni ineficiente.

2. Aurul ca activ monetar și alternativele financiare

•  Teorie: aurul păstrează valoarea și protejează împotriva inflației.
• Practică: suprasaturarea cu aur ar determina oamenii să se orienteze către active digitale, demonstrând adaptarea pieței la schimbări structurale.

3. Exemple industriale concrete

• Electronice: circuite și cabluri durabile, reducerea deșeurilor și costurilor
• Medicină: implanturi și echipamente chirurgicale mai sigure
• Energia regenerabilă: panouri solare și echipamente mai eficiente, reducerea costurilor

4. Transfer tehnologic și inovare

• Teorie: inovația economică este stimulată de resurse noi sau accesibile
• Practică: aurul protejează sateliții și navele spațiale, reducând costurile misiunilor și facilitând extinderea tehnologiei spațiale

5. Paradoxul Gebons în acțiune

• Teorie: prețul scăzut al unui bun rar poate crește cererea industrială
• Practică: aurul ieftin stimulează industriile tehnologice și crește productivitatea globală

Paradoxul Gebons: mai mult aur, mai multă inovație

Există un fenomen numit paradoxul Gebons, care sugerează că, deși prețul aurului ar scădea inițial, cererea industrială ar putea crește atât de mult încât aurul să redevină valoros. Astfel, supraabundența de aur ar accelera progresul industrial și tehnologic: costurile scad, eficiența crește, iar bunăstarea generală se îmbunătățește.

Concluzie: aurul ieftin poate fi mai valoros pentru progres decât aurul scump pentru tezaurizare

Asteroidul 16 reprezintă o oportunitate extraordinară pentru știință și tehnologie, dar nu și o sursă instantanee de bogăție pentru întreaga omenire. Preluarea controlului asupra aurului său nu ne va face automat mai bogați, dar poate marca o revoluție industrială și tehnologică. Aurul va deveni un bun accesibil, nu doar pentru tezaurizare, ci pentru progres.

Această descoperire ne amintește că valoarea unui bun nu depinde doar de cantitate, ci și de modul în care este folosit și integrat în economie. Aurul de pe asteroidul 16 ar putea revoluționa tehnologia și industriile de mâine, transformând planeta într-un loc mai eficient și prosper, chiar dacă visul multimilionarilor universali rămâne o iluzie.

Educație și perspectivă: cine are carte, are parte

Cei care doresc să înțeleagă mecanismele economice și să le aplice în industrie, politici publice sau inițiative antreprenoriale pot face acest lucru prin programele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Proverbul spune: „Omul sfințește locul.” Prin educație, gândire critică și curiozitate aplicată, informația poate fi transformată în acțiune cu impact real.

Dan Chirleșan este conferențiar universitar doctor la FEAA, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în cadrul Departamentului de Finanțe, Monedă și Administrație Publică

Publicitate și alte recomandări video