Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Austeritatea din 2010: consecinţe surprinzătoare

GALERIE
sorin cucerai
  • sorin cucerai
- +

În general, despre măsurile de austeritate luate în 2010 (şi care acoperă perioada 2010-2011) se crede că au afectat preponderent clasele de jos şi grupurile vulnerabile. Cel puţin ăsta e discursul stângii româneşti - şi, la nivel intuitiv, pare corect: tăierea salariilor şi a cheltuielilor bugetare sau creşterea TVA ar trebui să afecteze în primul rând persoanele sărace şi vulnerabile.

Dacă ne uităm însă pe date, concluziile sunt diferite. Intuiţiile pe care se sprijină discursul stângii cu privire la austeritate se dovedesc înşelătoare. Datele la care mă refer aici sunt furnizate de Eurostat şi privesc procentul persoanelor afectate de sărăcia în muncă, procentul persoanelor afectate de privaţiuni materiale, procentul persoanelor afectate de privaţiuni materiale severe, inegalitatea veniturilor (raportul dintre prima şi a cincea chintilă) şi indicele Gini. Să le luăm pe rând. Nivelul sărăciei în muncă: în 2009 era de 17,4%, în 2010 de 17,9% şi în 2011 de 19,1% (în 2017 era de 17,2%). Asta sugerează că în perioada de austeritate nivelul sărăciei în muncă a crescut, deci că angajaţii cu venituri mici au fost afectaţi.

Persoane afectate de privaţiuni materiale: 49,2% în 2009, 48,7% în 2010, 47,9% în 2011. Paradoxal, procentul creşte la 49,1% în 2012, când guvernele Ponta 1 şi 2 anulează practic măsurile de austeritate. Creşterea este însă punctuală, fiindcă din 2013 se reia trendul descrescător (în 2017 nivelul ajunge la 37,1%).

Cu alte cuvinte, în 2010 şi 2011, anii în care au fost aplicate măsurile de austeritate, nivelul de sărăcie scade, el aflându-se pe un trend descendent din 2007 încoace.

Acelaşi lucru îl constatăm şi dacă ne concentrăm pe procentul persoanelor afectate de privaţiuni materiale severe: 32,1% în 2009, 30,5% în 2010, 29,5% în 2011. Avem aceeaşi creştere temporară în 2012 - 31,1% - după care trendul descendent se reia (ajungând în 2017 la 19,4%).Inegalitatea veniturilor (raportul dintre prima şi a cincea chintilă): 6,5 în 2009, 6,1 în 2010, 6,2 în 2011. În 2010 şi 2011 avem cel mai mic nivel de inegalitate a veniturilor din 2007 încoace (în 2017 era de 7). Indicele Gini: 34,5 în 2009, 33,5 în 2010 şi tot 33,5 în 2011. În 2010 şi 2011 avem cel mai scăzut indice Gini din 2007 încoace (în 2017 era de 35,1).

Să recapitulăm. În 2010 şi 2011 nivelul de sărăcie scade, cu excepţia sărăciei în muncă. La fel scad şi inegalitatea veniturilor şi indicele Gini - la cele mai mici niveluri din 2007 încoace.

Pe scurt, nivelul de sărăcie scade, deci persoanele sărace şi vulnerabile nu sunt afectate de măsurile de austeritate, în timp ce inegalitatea dintre venituri scade şi ea. În consecinţă, datele nu pot conduce decât către o singură concluzie: măsurile de austeritate au afectat persoanele din clasa de mijloc şi de sus într-o proporţie semnificativ mai mare decât pe cele din clasa de jos. Cu alte cuvinte, măsurile de austeritate au vulnerabilizat preponderent clasa de mijloc.

Asta s-ar fi putut infera, de exemplu, şi din observaţia că la protestele care debutează în 2012 şi care continuă neîntrerupte de atunci încoace participă (aproape) exclusiv persoane din zona clasei de mijloc urbane. Convingerile ideologice ale protestatarilor pot fi foarte diferite între ele, dar faptul că toţi protestatarii (sau cel puţin imensa lor majoritate) aparţin clasei de mijloc rămâne ne­schimbat.

Acum, ce ştim din istorie că se întâmplă atunci când clasa de mijloc este (sau se simte) vulnerabilizată? Ei bine, ştim că în astfel de condiţii clasa de mijloc se radicalizează. Fascismul, de exemplu, a fost (şi) o consecinţă a radicalizării clasei de mijloc în condiţiile în care statutul ei a fost vulnerabilizat de efectele primului război mondial.

Nu e de mirare, atunci, că în ziua de azi clasa noastră de mijloc e radicalizată - fie prin fantezii fascistoid-tradiţionaliste, fie prin fantezii libertarian-minarhiste - şi, în general, prin fantezii autoritariste, antidemocratice - fie inclusiv prin radicalizrea discursului progresist (ca marcă de status). Şi nu e de mirare nici că radicalizarea asta s-a produs vizibil după 2010.

Aşa că, dacă aş fi vreun stateg al stângii locale, aş opri urgent discursurile de ostilizare a clasei de mijloc, inclusiv discursurile care pretind că austeritatea a adus beneficii clasei de mijloc, şi aş construi, la fel de urgent, strategii de deradicalizare, pentru a câştiga un aliat de care am nevoie. Dar cum nu sunt vreun strateg al stângii locale, îmi fac rezerve de popcorn şi urmăresc relativ amuzat spectacolul.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri