Lipsa de comunicare și de transparență sunt astăzi elementele care caracterizează acest dosar. Ieșenii sunt nemulțumiți pentru faptul că situațiile inexplicabile din jurul autostrăzii A 8 par să aibă ca temei reaua voință a unor funcțioanri din cadrul diferitelor structuri ale Ministerului Transporturilor.
Deși se vorbește încă destul de puțin în spațiul public există o realitate pe care am mai evidențiat-o și cu alte prilejuri de la tribuna Senatului României și anume izolarea economică a Moldovei iar când spunem asta avem în vedere lipsa în continuare a unor proiecte mari de investiții în această regiune a țării.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este din păcate prea puțin iar dacă ar fi să exprim o stare de spirit existentă în Iași și la nivelul întregii Moldove de altfel, este nerăbdarea și suprasaturația de explicații.. Ieșenii nu mai au răbdare și nu mai vor justificări. Starea de nemulțumire cea mai puternică este provocată de modul greoi în care evoluează întregul proiect al autostrăzii A 8.
Lipsa de comunicare și de transparență sunt astăzi elementele care caracterizează acest dosar. Ieșenii sunt nemulțumiți pentru faptul că situațiile inexplicabile din jurul autostrăzii A 8 par să aibă ca temei reaua voință a unor funcțioanri din cadrul diferitelor structuri ale Ministerului Transporturilor.
Cred că este datoria mea în calitatea de senator de Iași, să reafirm faptul că acest proiect A 8 nu este o favoare făcută nici Moldovei și nici Iașului. Proiectul acesta este o necessitate pentru întreaga țară chiar dacă la prima vedere pare că ar ajuta doar Iașul. Dar chiar și așa să fie tot nu pot accepta lentoarea cu care se desfășoară astăzi acest proiect.
Impresia pe care o avem astăzi este aceea că cei doi directori generali de la cele două companii CNAIR și CNIR din subordinea Ministerului Transporturilor, se joacă cu proiectele Moldovei. Pentru a fi concreți trebuie să spunem că secțiunea montană de pe A8 are Studiul de Fezabilitate finalizat cu Acordul de Mediu, inclusiv HG pe indicatorii tehnico-economici din Noiembrie 2023.
Două loturi din această secțiune au fost scoase la licitație de către CNAIR la câteva luni, iar loturile Sărățeni-Joseni, Joseni-Ditrau, Ditrău-Grinties și Grințieș-Pipirig nici până în ziua de azi NU au fost scoase la licitație de Proiectare și Execuție, deși noua companie CNIR are în acest moment toată infrastructura necesară de la sediu până la angajați ca să poată derula aceste licitații, inclusiv finanțarea asigurată prin Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat conform HG.
De la HG pe indicatorii tehnico-economici au trecut zece luni de zile, fără să se întâmple nimic cu aceste loturi, în timp ce în alte regiuni ale țării, alte proiecte de infrastructură rutieră se mișcă cu viteza luminii.
Am astăzi senzația, că în mod intenționat se întârzie acest proiect așteptat de toată Moldova, fiind proiectul care va realiza schimbul de mărfuri între regiunea Moldovei și Ardeal și mai departe către Europa de Vest, ceea ce va dezvolta economic și această regiune a țării.
O altă sesizare pe care doresc să o fac este aceea cu privire la predarea unor proiecte de către CNAIR către CNIR conform Ordinului de Ministru nr.27.03.2024, dar pe care actualul Director General al CNAIR, domnul Cristian Pistol întârzie să o facă, așa cum s-a exprimat în ședința de progres pe proiectele Moldovei care a avut loc luni 09.09.2024 la sediul CNAIR, actualul Director General CNIR, Gabriel Budescu.
Din această ședință am aflat că sunt proiecte predate incomplet sau deloc deși până la această dată șase din cele șapte proiecte ar fi trebuit să fie preluate integral de către noua companie CNIR, în maxim 90 zile de la data semnării Ordinului de Ministru din luna Martie 2024.
Astăzi suntem în 16 Septembrie 2024, adică s-a depășit acel termen de 90 zile cu peste 100 de zile și parcă intenționat acest lucru se întâmplă tot cu proiectele de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei.
Pentru a nu crede cineva că facem aici doar simple declarații fără acoperire voi aminti cazul proiectului autostrăzii Bacău-Brașov (A13), proiect care trebuia să fie preluat de către CNIR de câteva luni și să înceapă derularea contractului de SF, fiind stabilit proiectantul în urma licitației, operațiune care nici până la această dată nu a avut loc, iar contractul cu CNIR nu a fost semnat.
Vreau să atrag atenția și pe această cale Directorului General CNAIR asupra faptului că toate aceste întârzieri în predarea proiectelor sunt contrar legii respectiv OUG 55/2016 cu modificările ulterioare cu privire la înființarea CNIR SA, contrar Ordinului de Ministru nr . 27.03.2024 prin care s-a stabilit foarte clar procedura de predare-preluare, operationalizarea prin această procedură fiind și jalon în PNRR.
Eu cred că în aceste condiții, Ministrul Transporturilor ar trebui să intervină și să ia măsuri urgente cu privire la această situație creată de cele două companii din subordinea lui Sorin Grindeanu, având în vedere că la mijloc sunt banii românilor și cele mai importante proiecte ale Moldovei, respectiv Dex Focșani-Brăila, Dex Bacău-Brașov, Dex Bacau- Piatra Neamț, Autostrada UNIRII-A8 cu sectiunea montană și tronsonul Motca-Letcani-Ungheni pentru care avem și legea 291/2018, nu au fost scoase la licitație de către CNAIR.
Campaniile electorale vin și trec dar oameni politici cu putere decizonală trebuie să înțeleagă că românii din Moldova nu mai au răbdare și nici timp să vadă în ce măsură pentru actualul guvern faptele și nu vorbele primează.
Publicitate și alte recomandări video