Autolaboratorul Direcției de Mediu ajunge în premieră la Pașcani. Timp de o lună, aerul din oraș va fi „pus sub lupă”: respirăm cel mai murdar aer din UE

E pentru prima dată când Pașcaniul intră pe harta acestui program de monitorizare, început de DJM Iași la sfârșitul anului trecut, în locurile unde nu există stații fixe de măsurare.

Până acum, autolaboratorul a colindat opt cartiere din municipiul Iași – de la Păcurari și Nicolina până la Bucium, Dacia sau Centru – și a ajuns și în localitățile din jur, la Holboca, Dancu și Uricani. Pașcaniul devine astfel al 12-lea punct de măsurare din județ, un pas important în completarea tabloului calității aerului în zonele mai puțin acoperite de rețeaua națională.

Sursă: DJM Iași

Vehiculul ascunde în interior o tehnologie care analizează aerul la detaliu. Aparatele din dotare măsoară poluanți precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, benzenul și particulele în suspensie PM10 și PM2,5 – cele care ajung cel mai ușor în plămâni. Totodată, sunt urmărite condițiile meteo – vântul, temperatura, umiditatea, presiunea sau radiația solară – pentru că ele influențează felul în care poluarea se răspândește în aer.

„Scopul acestor campanii este de a vedea ce se întâmplă acolo unde nu există stații fixe și de a compara rezultatele cu cele înregistrate în rețeaua permanentă. Toate informațiile sunt publice și pot fi consultate de oricine”, au transmis reprezentanții Direcției Județene de Mediu Iași.

Măsurătorile au un rol informativ, nu pentru sancțiuni

Scopul acestor campanii este simplu și necesar: să afle cât de curat este aerul din locurile care nu au propriile stații de monitorizare și să compare rezultatele cu cele din rețeaua fixă din Iași și din județ. Practic, autolaboratorul aduce un ochi mobil acolo unde până acum nu existau date concrete, urmărind dacă valorile înregistrate se încadrează în limitele considerate sigure pentru sănătatea oamenilor.

Toate măsurătorile au un rol informativ: nu pentru sancțiuni, ci pentru înțelegere. Ele ajung atât la autorități, cât și la public, și pot ajuta la luarea unor decizii mai bune privind protejarea mediului. Zonele alese pentru monitorizare sunt stabilite împreună cu primăriile și cu Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, astfel încât analiza să fie relevantă pentru comunitățile care trăiesc acolo, zi de zi, în aerul pe care îl respiră.

Rezultatele monitorizării vor fi făcute publice la finalul perioadei de măsurare, pe site-ul DJM Iași (https://djmis.anmap.gov.ro) și pe platforma națională www.calitateaer.ro.

România respiră cel mai murdar aer din Uniunea Europeană

Un clasament recent publicat de Eurostat arată că în 2023 România era cea mai poluată țară din uniunea Europeană cu particule fine PM2.5, cele mai periculoase pentru sănătate. Media anuală este de 16 micrograme pe metru cub – cea mai ridicată din întreaga Uniune, potrivit datelor Agenției Europene de Mediu.

La prima vedere, cifra nu pare alarmantă. Limita admisă de UE este de 25, deci, teoretic, suntem „în regulă”. Dar comparația cu restul continentului e cea care ar trebui să dea de gândit. În Finlanda, Suedia sau Estonia, concentrațiile abia ajung la 4–5 micrograme. Practic, aerul pe care îl respirăm noi este de trei ori mai încărcat decât cel din nordul Europei.

Particulele PM2.5 sunt invizibile, dar puternice. Au diametrul mai mic decât firul de praf care se vede în lumina unei ferestre și pătrund adânc în plămâni, ajungând până în sânge. Ele provin din arderi incomplete — de la gazele de eșapament și centralele termice, până la sobele care încă folosesc lemne sau cărbune. (În Dosarele ZDI găsiți mai multe articole despre poluarea din județul Iași).

În Europa de Est, unde încălzirea casnică pe combustibili solizi e frecventă și traficul rutier este intens, aerul rămâne mai greu, mai dens, mai plin de particule invizibile care ne însoțesc zilnic.

Cifrele care spun povestea unui continent împărțit în două

România împarte podiumul poluării cu Bulgaria, Cipru, Polonia, Slovenia și Grecia, toate cu o medie de 15 micrograme pe metru cub. Pe partea cealaltă a hărții, Irlanda, Lituania, Suedia și Finlanda se bucură de aer curat, cu valori între 4 și 7. Europa pare împărțită în două: un nord care respiră ușor și un est care încă tușește.

Ce înseamnă asta în viața de zi cu zi? În orașele mari, aerul poluat înseamnă mai multe alergii, probleme respiratorii și un risc crescut de boli cardiovasculare. OMS avertizează că particulele fine sunt responsabile pentru sute de mii de decese premature anual în Europa, chiar dacă rareori le vedem sau le simțim în mod conștient.

Agenția Europeană de Mediu consideră că, deși niciuna dintre țări nu depășește pragul legal, cele mai multe sunt departe de ținta recomandată de Organizația Mondială a Sănătății – doar 5 micrograme pe metru cub. E standardul unui aer cu adevărat curat, la care, în acest moment, doar Finlanda și Suedia se apropie.

În rest, Europa respiră în ritmuri diferite. Iar România, deși nu iese din limitele permise, conduce un clasament în care nimeni nu și-ar dori să fie pe primul loc.

Publicitate și alte recomandări video