Autonomia esteticului ar putea fi desfiintata prin lege

Artistii, ca notarii. E un Ordin

Pornind de la ideea ca artistii nu constituie inca o categorie socio-profesionala respectata in societate, Dumitru Serban, presedintele Uniunii Artistilor Plastici, cauta sprijin parlamentar si in breasla artistilor plastici pentru ca, pentru inceput, artistii vizuali sa aiba un statut identic cu cel al medicilor, notarilor sau arhitectilor. Proiectul de lege privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual ar fi insa doar inceputul, pentru ca, spera Serban, adoptarea acestuia ar duce la crearea unui cadru legislativ complex care sa cuprinda toate domeniile artei.

Un tribunal al artistilor, asociatii sau "ordine" profesionale care sa aiba drept exclusiv de negociere in numele artistilor, tabele unice nationale cu artisti, "dreptul de semnatura" care este acordat si retras in anumite conditii, sindicate ale artelor, academii separate pentru arte, liste ale onorariilor de referinta. Toate aceste elemente ar urma sa creioneze o noua realitate juridica la care ar trebui sa se alinieze creatorii. Dumitru Serban nu are un raspuns clar in ceea ce priveste viitorul actualelor uniuni de creatie; ele ar putea cel mult sa propuna proiecte si sa se ocupe de protectia sociala. Dar poate cel mai elocvent lucru care reiese din documentele propuse de seful UAP este acela ca artistul nu va mai avea drept de negociere directa, totul se va stabili intre diversele "ordine" (organizatii similare cu barourile de avocati sau Colegiul Medicilor), care, la rindu-le, ar avea atributii aproape exclusive in procesul de desemnare a participantilor si cistigatorilor concursurilor de achizitii publice. Cheia intregii "operatiuni" de includere a artistilor in categoria profesiilor liberale pare sa fie banul public. Ministerul Culturii, Institutul Cultural Roman, institutiile publice de spectacole, institutiile culturale sustinute de la bugetele locale nu ar mai avea nici o atributie in selectarea proiectelor si a artistilor pe care doresc sa ii promoveze.

"Cu prefix de la Canada si trei vorbe: «Plec la el!»"*

Reactiile publice la aceste proiecte cu care Dumitru Serban sustine ca a cistigat presedintia UAP sint inca foarte slabe. Cel care a primit "pe surse" informatii in legatura cu proiectele este Erwin Kessler, care va realiza o dezbatere pe 19 ianuarie la Institutul Cultural Roman.

"Suplimentul de cultura" a contactat mai multe personalitati din mediul cultural romanesc, pentru majoritatea subiectul fiind o premiera. Nici nu este de mirare, in conditiile in care documentele sint inca de ordin "intern" pentru UAP. Site-ul www.uappr.ro afiseaza deocamdata doar traducerea legii canadiene a statutului artistului, sursa de inspiratie a lui Dumitru Serban. Faptul ca proiectul legii privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual urmeaza sa fie pus in discutie in interiorul UAP a creat o "scurgere" de informatii, pe site-ul filialei brasovene a UAP fiind postat textul – in primul rind pentru membri, probabil. Daca s-ar urma calea initiativei legislative cetatenesti, ar trebui strinse, conform Constitutiei, cel putin 100.000 de semnaturi care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar din fiecare dintre acestea, inclusiv municipiul Bucuresti, minimum 5.000. Cum UAP numara doar circa 6.000 de membri in toata tara, lobby-ul parlamentar ramine solutia de a promova legile. Dumitru Serban sustine ca a apelat la fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, care insa nu a mai oferit breslei nici un raspuns. Istoricul de arta Erwin Kessler a indicat reporterului "Suplimentului de cultura" posibilul initiator legal: singurul parlamentar membru al UAP. Ulterior, Dumitru Serban a confirmat ca este vorba despre senatorul de Bistrita Ioan Sbirciu, care nu a putut fi contactat pina la inchiderea editiei pentru a confirma daca a depus proiectul pentru a intra in dezbatere.

Presedintele UAP, Dumitru Serban, s-a aratat foarte deschis in a vorbi despre proiectele sale legislative, desi sint inca in faza de proiect si dezbatere. "Scopul este in primul rind juridic, de a elucida situatia artistului in Romania. Pentru ca niciodata Romania nu a avut o lege care sa fixeze conditiile juridice in care el sa isi desfasoare activitatea. Nu exista o lege prin care sa ii fie recunoscuta profesia. Exista insa o lege care ii da dreptul sa se asocieze. Deci sint lucruri pe care Romania nu si le-a rezolvat niciodata in timp – nici in perioada interbelica, nici dupa al Doilea Razboi Mondial, nu mai spun perioada comunista. Pe mine m-a facut sa lamuresc deci situatia lui ca artist, ce se intimpla cu el si in ce cadru juridic isi exerseaza activitatea."

Cheia: "dreptul la semnatura"

Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de artist vizual defineste astfel domeniile de activitate ale acestei categorii profesionale: pictura, sculptura, artele decorative, grafica, grafica publicitara, scenografia, design-ul, arta multimedia, arta religioasa, istoria artei. Sint excluse, in aceasta faza, domeniile care apartin artei contemporane, artele vizuale ale viitorului, asa cum le defineste Erwin Kessler. Proiectul introduce o sintagma-cheie: "dreptul la semnatura". In jurul acestui drept a fost construit practic tot textul. Sint automat recunoscuti drept artisti vizuali aceia care sint absolventi "cu diploma de licenta sau alt document asimilat eliberat de institutiile de invatamint superior de arte vizuale sau arte plastice recunoscute de statul roman". De asemenea, "sint considerati artisti vizuali absolventii cu diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta de statul roman, echivalata cu diploma eliberata potrivit art. 3". In cazul celor care nu indeplinesc aceste conditii si au alte studii, va fi necesara o perioada de ucenicie de minimum 7 ani "sub indrumarea unui artist vizual cu drept de semnatura sau a unui studio/unei societati de arte vizuale si sa promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obtinerea diplomei de licenta sau a altui document asimilat, conform prevederilor art. 3". Dumitru Serban precizeaza ca "artist vizual se numeste, in terminologia europeana, pictor, sculptor, graficieni, tot ce inseamna zona exprimarii pe bidimensional si tridimensional. Si pe linga artistii vizuali si compozitorii (? – n.r.)".

Pentru a profesa si a se bucura de beneficiile legii, absolventul va trebui sa obtina "dreptul de semnatura" din partea unui nou-infiintat Ordin al Artistilor Vizuali (proiectul de lege ofera si o alta posibila denumire – "Societatea Artistilor Vizuali"): "Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Registrul/Tabloul National al Artistilor Vizuali". Urmeaza o alta formulare extrem de importanta: "In situatiile in care sint necesare avize din partea autoritatilor, se folosesc bani publici sau beneficiarul este o institutie a statului, proiectul trebuie sa fie intocmit de artisti vizuali cu drept de semnatura".

"Cadrul profesionist al artelor"

L-am intrebat pe Dumitru Serban daca un artist vizual va putea sa activeze in afara cadrului descris de domnia sa in proiectul de lege. "Sigur ca poate sa isi desfasoare activitatea, se duce si se declara persoana fizica autorizata. Pe mine ma intereseaza ca artistii, oricare ar fi ei – nu ii obliga nimeni sa intre intr-o astfel de structura, dar atunci cind intra aici sa aiba facilitati prin lege, ma-ntelegeti? Deci el trebuie recunoscut undeva, nu trebuie sa expuna in galeriile X sau Y, poate sa expuna in oricare galerie, dar el se bucura de drepturi, ma intelegeti dumneavoastra?" Tot Serban declara ca scopul sau este atit de a oferi artistului un statut mai bun in societate, cit si de a opri degradarea mediului artistic: "Sigur, este o degradare serioasa… Nenorocirea e ca se degradeaza cadrul profesionist al artelor. Sigur ca eu ma refer la un cadru legislativ permisiv, care sa poata sa ajute tinerii in perioada imediata dupa ce si-au terminat studiile. La ora asta, intre universitatile de invatamint artistic si organizatiile profesionale nu exista nici o conexiune de nici un fel juridica. Exista un nomenclator care nici macar nu tine cont de perioada de invatamint din Romania".

Seful UAP nu se margineste la reglementarea zonei artelor vizuale, ci doreste ca toate artele sa beneficieze de un "statut social al artistului", in cadrul caruia identifica patru zone importante.

» "Unu: taxe, cote, impozite, facilitati. De asta depinde foarte mult viata sociala a artistului, asa cum se intimpla in Germania sau in Franta.

» Dupa aceea, mobilitatile la artisti – nationale si transnationale: in ce conditii merge, cine organizeaza, cine finanteaza, cum se deruleaza activitatea lui, ce asigurari are el si in ce conditii poate sa expuna in cadrul artistilor vizuali. Desigur, legea statutului social al artistului va fi mai extinsa, in sensul ca va cuprinde toate profesiile din domeniul artelor.

» Mai departe, relatiile de munca la artisti. In ceea ce aveti dumneavoastra acuma e doar legea de recunoastere a profesiei de artist vizual. Proiectul de lege in lucru se refera la statutul social al artistului, statut care trebuie preluat de toate uniunile de creatori, ma intelegeti? Ea se va referi la toti autorii.

» Ultimul capitol ar fi securitatea sociala. Romania, la ora aceasta, nu are un sistem de securitate sociala la artisti, e destul de dispersat in functie de angajari, de loc de munca."

Asadar, desi in legea care ar urma sa reglementeze profesia de artist vizual nu se vorbeste despre protectie sociala, ci mai mult despre obligatiile care deriva din exercitarea profesiei, ni se promite ca o viitoare lege a statutului social al artistului va cuprinde exact acest aspect.

Legea canadiana a statutului artistului se refera insa la veniturile obtinute din drepturile de autor, nu la relatiile angajat-angajator, asa cum sint ele prevazute in Codul Muncii. O declaratie a lui Dumitru Serban consemnata de "Suplimentul de cultura" ne-ar putea oferi un indiciu important legat de "adaptarea" legii amintite. Domnia sa prevede ca "transferul" meseriei de artist in sfera interesului public, in cea a profesiilor liberale, ii va deranja pe unii. "Pai, deranjeaza, ca unii au contract de munca. Si-atunci un actor vrea sa fie salariat. Din cite stiu eu, la ora asta sint foarte putini liber-profesionisti si foarte multi cu contract de munca. Prin aceasta lege, in ceea ce ma priveste, in arte vizuale, consideram ca este o sansa in plus pentru artist sa profite de o lege favorabila lui."

"Un parfum din tari franceze se tinea dupa ea"*

Tot potrivit legii canadiene, un tribunal al artistilor, ai carui membri sint alesi de Guvernator, Ministrul Muncii etc., poate acorda licenta unei singure asociatii profesionale pentru trei ani, asociatie care are dreptul exclusiv de a reprezenta artistii. Legea nu exclude existenta altor asociatii de profil, doar ca acestea nu pot detine licente de reprezentare, ci pot concura din trei in trei ani pentru a primi drept de reprezentare si negociere. Proiectul sefului UAP privind artistii vizuali din Romania conduce la ideea ca o asociatie profesionala de tipul Ordinului Artistilor Vizuali ar urma sa reprezinte exclusiv breasla in fata statului si a "angajatorilor privati" (inclusiv galeristi, curatori etc.). Ordinul intocmeste tabelul artistilor vizuali cu drept de semnatura, selecteaza artistii care au dreptul sa concureze pentru achizitii publice (monumente, opere de arta destinate muzeelor nationale etc.), expozitii in strainatate sustinute din banii statului (programele Institutului Cultural Roman si ale Ministerului Culturii etc.). Mai mult decit atit, o treime din membrii unei comisii de jurizare vor fi reprezentanti ai Ordinului, respectiv artisti vizuali cu drept de semnatura. "Artistul vizual opereaza direct pe creierul oamenilor. Faptul ca un monument in spatiul public se face printr-un simplu concurs cu o comisie a Ministerului, fara sa fie legiferat cine face, cine vinde o lucrare unui muzeu, care va fi dupa aceea expusa oamenilor, ma intelegeti? La ora asta, in abrambureala romaneasca, orice cetatean, orice individ cu pregatire sau fara pregatire poate sa se declare facator de minuni", afirma, revoltat, Serban. Domnia sa mai ofera un exemplu: "La ora asta, toate galeriile de arta din Romania, care sint supuse unui atac frecvent al unor interese altele decit cele comunitare sau locale sint atacate de acesti indivizi pentru ca legislatia din care fac parte nu le protejeaza ca pe institutiile de spectacole". Initiatorul proiectelor de lege este revoltat de faptul ca atunci cind se face o achizitie la nivel national "decid 2-3-5-7, care de obicei isi cumpara opera lor si dupa aia se mai gindesc si la altii. Or, unii stiu de informatii si altii nu". Prin urmare, Ministerul Culturii ar trebui obligat sa notifice Ordinul Artistilor Vizuali in privinta acestor achizitii: "Pai sigur ca da!".

"Ma refer numai la artist"

Dumitru Serban doreste o mai mare implicare a statului in privinta galeriilor de arta, care ar trebui sa aiba acelasi statut precum institutiile publice de spectacole. "Da’ de ce sa nu avem galerii private, nimeni nu este impotriva, toate galeriile UAP sint private. Dar va dau un exemplu: daca o institutie de spectacole se inscrie la bugetul municipalitatii, o galerie de arta sta sa cerseasca doi-trei lei ca sa poata sa sustina o activitate expozitionala care nu urmareste comertul, ci promovarea. Deci galeriile nu intra, asemenea institutiilor de spectacole, in obligatia bugetelor municipalitatilor. Daca un artist in Franta desfasoara o astfel de activitate, toate costurile lui sint deduse din veniturile lui, m-ati inteles?, costurile operei lui, costul atelierului lui, costul galeriei, costul a tot ce inseamna pentru el opera de arta. El este ajutat pe multiple planuri, inclusiv fondurile publice au fonduri de achizitii. In Franta sint cinci, in Romania nici unul. (…) Eu ma refer acum numai la artist. In Registrul National al Artistilor Vizuali vor fi inregistrati artistii, m-ati inteles?, cu drept de semnatura, autorizati, care pot sa faca asta. In momentul in care trecem pe statut, deja se largeste foarte mult spectrul, ca in legea canadiana. Nu inseamna ca sint afectate fundatiile sau afacerile."

Intrebat daca un Mecena ar avea dreptul sa isi deschida o galerie in care sa invite si artisti fara drept de semnatura, Serban a fost de parere ca "toti cei care absolvesc pictura, sculptura dobindesc o profesie, ei pot sa se inscrie imediat in Uniunea Artistilor Plastici. In proiect apare Sindicatul Artelor Frumoase. Deci asta intr-o prima forma. In doi ani de zile el accede in registru, ca la arhitecti, Uniunea Arhitectilor si Ordinul. E un proiect mult mai larg acela si parca nu vi l-as dezvalui… Dar este interesant, a treia etapa ar fi Academia Artelor Vizuale pe modelul celor care se desfasoara in afara. Pentru ca la ora asta exista o relatie intre uniunile de creatori si Academie, ei au cam 100 de locuri, indemnizatii, oameni cu performante din uniunile de creatie, de ce nu ar exista Academia Artelor Vizuale, Pictorilor, ma-ntelegeti…".

In capitolul IV, la articolul 40, sint explicate riscurile la care s-ar putea expune un artist in cazul in care refuza integrarea in sistemul descris de legea privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual: "Dupa 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru toti cei care vor exercita profesia de artist vizual fara sa indeplineasca prevederile acesteia vor fi propuse sanctiuni disciplinare, administrative sau plingere penala, dupa caz". Seful UAP admite ca a fost un exces de zel, dar din partea juristilor: "Nu, nu, nu… Este o colaborare tehnica a juristilor nostri. Nu, nu… Este nici… V-as ruga nici sa nu luati in calcul… Noi cind ne-am gindit la acest proiect… Este un proiect in dezbatere publica intre artisti. S-ar putea, cum dumneavoastra ati observat asta, sa mai fie si altele. Din dorinta de a ne aseza noi intre noi s-a ajuns la un astfel de aspect".

* Pasarea Colibri – Canadiana

–––

Ce facem cu uniunile de creatie?

Dat fiind ca un viitor statut social al artistilor din Romania ar atrage in mod obligatoriu, in viziunea lui Dumitru Serban, legi asemanatoare celei care se refera la artele vizuale si in restul domeniilor artei, l-am intrebat daca nu vor fi redundante, de exemplu, o Uniune a Scriitorilor din Romania si un ipotetic Ordin al Scriitorilor din Romania: "Da, poate ca da… Noi, sinceri sa fim, ne-am gindit la ale noastre. Noi am dori ca in viata publica, in evenimentele care sint publice si care pot opera, cum e arta monumentala, este sigur ca nu poate sa fie facuta de un amator pentru ca tara-i plina de lucrari de arta facute de amatori".

–––-

"Ca in comunism"

"Suplimentul de cultura" a cerut o serie de reactii in legatura cu aceste proiecte de lege, pe cit de "revolutionare", pe atit de necunoscute inca.

Lia Perjovschi – "Vor sa regindeasca UAP-ul?"

Artistul vizual Lia Perjovschi a citit proiectul de lege afisat pe site-ul filialei din Brasov a Uniunii Artistilor Plastici. Domnia sa se intreaba daca initiatorii sint "profesionisti sau oportunisti" si adauga faptul ca "suna a control, dorinta de putere, centralizare mai ceva decit in perioada comunista. Ce vor? Sa regindeasca UAP-ul? Foarte bine, sa-l gindeasca ca un sindicat! Artistul nu are un statut mai bun in societatea romaneasca pentru ca traim intr-o cultura traditionala si nu intr-una contemporana. Institutiile profesioniste – spatii de dezbateri si proiecte (de stat sau private) – cind vor exista – vor articula in timp tot felul de lucruri de care avem nevoie, asa s-a intimplat in Occident". Lia Perjovschi mai spune si ca nu a fost consultata in calitate de membru UAP in legatura cu proiectul si accentueaza asupra faptului ca "a fi artist presupune foarte multa libertate, dar nu fara responsabilitate. Esti artist daca ai studiat arta sau daca vrei sa o studiezi autodidact sau alternativ, daca muncesti mult si cu cap, daca o spui tu – toata viata intr-un fel nou si interesant. Nu daca spune UAP".

Erwin Kessler – "Vor fi unii oameni care vor decreta ca ceva este si ceva nu este potrivit"

Istoricul de arta Erwin Kessler va modera o dezbatere pe acest subiect marti, 19 ianuarie, in cadrul proiectului "Arte Martiale", sustinut de Institutul Cultural Roman. Invitatii sai vor fi Raluca Turcan (deputat, presedintele Comisiei de Cultura), Dumitru Serban (presedintele Uniunii Artistilor Plastici), Calin Stegerean (directorul Muzeului de Arta din Cluj-Napoca) si Vlad Nanca (artist). In textul anuntului se mai scrie ca va fi analizat "proiectul Legii privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual, depus la Comisia de cultura a Parlamentului Romaniei". "Acest proiect duce artistul in zona profesiilor liberale, asa am gindit si eu. Adica a acelor oameni care au o slujba in raport cu societatea si obligatii specifice. Un arhitect trebuie sa faca o casa in care sa fii sigur si tu, si urmasii ca nu o sa cada peste tine. Ca atare, arhitectul are un anumit tip de obligatii. Or, artistul care face un tablou trebuie sa fie sigur – atit el, cit si comanditarul acelui tablou – ca nu va fi sigur ce contine acel tablou. Este esenta actului de libertate a creatiei incorporata intr-o opera de arta: nesiguranta asupra continutului. Siguranta continutului transforma o opera de arta intr-un act de propaganda", este de parere Erwin Kessler. Domnia sa remarca si faptul ca "in mod surprinzator, o sa vedeti ca sint multe zone ale artei contemporane care nu sint acoperite de aceasta lege. Artistii viitorului, care folosesc metode si mijloace alternative nu sint inclusi deloc. De pilda, grafferii nu vor avea niciodata drept de semnatura, desi ei sint cei care folosesc exact semnatura". Intrebat de "Suplimentul de cultura" daca nu am putea deduce din textul proiectului de lege un interes al unei bresle de a imparti singura banii din bugetul public destinati domeniului artelor vizuale, Kessler a spus: "Aceasta este si banuiala mea, dar nu as baga mina in foc. Viitorul Ordin al Artistilor Vizuali care ar trebui sa apara de pe urma acestei legi se va constitui intr-o metoda de a monopoliza, de fapt, fonduri viitoare care se presupune ca vor veni sub forma de comenzi publice si asa mai departe. E posibil sa implice si realocarea catre anumite grupuri de interese a conturilor Uniunii Artistilor Plastici, ma refer chiar la fondul imobiliar". Cit priveste o institutie precum Ordinul Artistilor Vizuali, acesta il vede ca pe un fel de board al artistilor care declara ca anumite lucruri se potrivesc dupa parerea lor, responsabilitate civica, iar altele nu. "Va dati seama, vor fi unii oameni care vor decreta ca ceva este si ceva nu este potrivit nevoilor societatii, ceea ce este ca in comunism."

Cristina Modreanu – "Cheia este dreptul de semnatura"

Cristina Modreanu, membru al Senatului UNITER, selectioner unic al Festivalului National de Teatru, se indoieste ca incercarea ar fi una menita sa confere un statut privilegiat creatorilor.

"Asta ar fi bine in principiu. Mi se pare ca este o initiativa centrata pe obtinerea unor profituri economice. Cred ca aici este de fapt cheia acestei initiative, care ar putea sa aiba parti bune. Partea buna ar putea fi aceea ca atinge un punct sensibil: artistii vizuali nu sint in acest moment nici organizati intr-o uniune de creatie, nici pe deplin asimilati de Uniunea Artistilor Plastici, a ramas intr-un trecut destul de indepartat. (…) Pe de alta parte insa, aceasta lege incorporeaza membri care apartin deja unor uniuni de creatie, cum ar fi scenografii, care apartin de Uniunea Teatrala, designerii care apartin totusi de Uniunea Artistilor Plastici. Mi se pare ca incearca sa fure de la fiecare uniune de creatie, nepunind accentul pe creatie, care de fapt e pe ultimul loc in obiectivele pe care si le propune legea, ci pe obtinerea unor profituri economice." Totodata, considera ca introducerea unei asemenea reglementari este atipica pentru artisti: "Daca ea este binevenita pentru avocati sau pentru alte categorii liberale, aici cred ca libertatea artistului trebuie putin respectata, iar recunoasterea lui nu poate fi atit de strins inchisa in niste litere trecute in acest proiect de lege". Cristina Modreanu ne-a mai oferit o concluzie in urma lecturii proiectului: "Cheia este dreptul de semnatura. Aceasta asociatie sau societate ar urma sa dea dreptul la semnatura, dupa anumite reguli pe care le trece aici, in acest proiect, iar acest drept de semnatura ar fi singurul care ar trebui sa asigure colaborarea artistilor inclusi aici cu statul. Deci toate fondurile publice pentru drepturile lor nu pot fi obtinute decit daca exista acest drept de semnatura pe care societatea poate sa-l ia sau sa-l dea dupa anumite reguli".

Felix Aftene – "O ingradire a posibilitatilor artistilor"

Si pentru artistul plastic iesean Felix Aftene proiectul de lege a fost o noutate. "Eu am vazut aceasta lege si ma gindesc oarecum ca e un mecanism de cenzura si control care va ingradi posibilitatile artistului: o data ma refer la maestru, care trebuie sa aiba pe linga el vreo zece ucenici, pentru ca ii va lua timpul de lucru si el nu prea va mai avea timp sa se ocupe de ei. Deci practic lucrul acesta nu stiu cit de veridic va fi. Este o ingradire a posibilitatilor artistului de a deveni. Stim bine ca artistii nu sint intotdeauna foarte tenaci in dorinta lor de a deveni, de a face ceva in domeniul artei, iar lucrul acesta cu siguranta le va taia aripile din fasa. Am vazut ca este vorba de aceasta ucenicie pe linga atelierele marilor maestri, dar trebuie sa ne gindim ca maestrii nu prea mai au timp de lucru daca se ocupa si de ucenici." Cit priveste elaborarea unui "mercurial" al preturilor in arta vizuala, Aftene declara ca acesta ar fi inutil. "Pretul artei este facut de piata, de casele de licitatii care reusesc sa vinda lucrarile la un anumit pret si care de cele mai multe ori negociaza la singe, deci niciodata nu este pretul pe care il ceri tu ca artist. Asa incit nu vad sa aiba un succes aceasta lege."

–––

Un comentariu de Constantin Vica: Politia artei vizuale in reactiune

Citind proiectul unei legi "privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual" am avut reactii felurite: am ris, am spart monitorul si am vrut sa trimit cadou manuale de logica si de limba romana autorilor sai. Cei care au propus acest proiect nu cred sa inteleaga ceva nici din arta pe care o practica si nici din lumea in care traiesc. In spatele acestui text stau frustrarile unor "artisti" fara idei, fara cultura vizuala contemporana si fara cultura democratica. Probabil ca acest proiect ar fi iesit mai coerent daca ar fi fost scris de doi-trei functionari din Ministerul Administratiei si Internelor. E un proiect care instituie o politie colectivista intr-un domeniu care exista in virtutea faptului ca toti am fost de acord sa nu-i dam o configuratie a priori – pe numele ei, libertatea de exprimare sub orice expresie. Acest proiect e o metoda prin care se doreste controlul asupra unor persoane, bani si privilegii; el va duce inevitabil la (re)nasterea unei grupari de propagandisti pe stil nou.

"Activitatea in domeniul artelor vizuale este un act de cultura de interes public, cu implicatii estetice, artistice, conceptuale, economice, sociale, culturale si asupra mediului ambiant" – se afirma din articolul 2. Astfel, arta are implicatii "estetice, artistice, culturale" – aici m-am gindit sa le trimit manuale de logica -, dar mai ales e "de interes public" – aceasta sintagma explica pozitia politica a documentului: odata devenita de interes public, arta vizuala se va supune unei perspective colective, societale, o perspectiva manevrata de un grup bine ales de "iluminati" care pot decide ce e bine si ce e rau. Mai jos citim: "creatia este un act de creatie", apoi aflam ca "activitatea artistului vizual se exercita s…t in istoria artei" si ca "activitatea artistului vizual s…t consta in creatia artistica in domeniul artelor vizuale". Nu cred ca am mai citit niciodata o asemenea colectie de tautologii si afirmatii contrare.

Liniile directoare ale proiectului de lege sint: nu oricine poate fi artist, doar cei care au studii sau au stat pe linga maestri sapte ani (cine va face lista maestrilor e un mister!); artistii primesc "drept de semnatura" (nici Stalin nu ar fi spus-o mai bine) de la Ordinul Artistilor Vizuali si, fara acest drept, nu pot realiza lucrari pe bani publici – artistii straini trebuie sa se inregistreze in Romania; "dreptul la semnatura" se poate pierde daca "iluminatii" fac o sedinta si te declara artist degenerat; acelasi drept se cistiga doar daca faci practica vreo doi ani dupa absolvirea Facultatii de Arte. Spre final, "dreptul la semnatura" se poate pierde si daca nu platesti cotizatia la Ordinul Artistilor Vizuali.

Tot proiectul de lege e o manevra de a transforma Uniunea Artistilor Plastici, organizatie care dupa 1990 a fost lipsita de orice rol public, strabatuta de scandaluri si probleme financiare, intr-un Ordin pe modelul Ordinului Arhitectilor. Dintr-o organizatie de creatori vrea sa devina o organizatie care da brevete de artist, care stabileste cum, cind si sub ce conditii numim ceva arta sub argumentul falacios al "interesului public". Nostalgiile comuniste nu s-au domolit deloc, iar aceasta miscare nu poate decit sa sperie prin atitudinea colectivist-retrograda a unor "artisti" care nu pricep nici in ce directie merge arta contemporana si nici principiile care stau la baza Constitutiei statului pe care vor sa-l paraziteze. Astfel de proiecte nu fac decit sa fragilizeze mai mult statutul artei vizuale in Romania si sa transforme o problema reala intr-o politica de tip stalinist.

–––

Si doua definitii

» Definitia juridica a termenului: "Acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor". (Sursa: www.dreptonline.ro)

» "Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de artist vizual si constituirea Societatii/Ordinului Artistilor Vizuali din Romania, ca forma de organizare asociativa bazata pe criterii profesionale, independenta, nonprofit, autonoma, apolitica si de interes public." (Proiect de lege privind organizarea si exercitarea profesiei de artist vizual – sursa: http://bvart.ro).

Publicitate și alte recomandări video