Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Autoritățile române neagă presupusul transfer al arsenalului nuclear de la Incirlik la Deveselu

GALERIE
Deveselu
  • Deveselu
- +

Presupusul transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului EurActiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu.„MAE respinge ferm aceste informaţii”, se arată în răspunsul primit de Digi24 de la Ministerul de Externe. 

„Poziţia oficială exprimată în cursul serii de Ministerul Afacerilor Externe şi care este una de dezminţire categorică. Ce vă pot spune este că nu au existat niciun fel de discuții nici la nivel politic, nici la nivel specializat în acest sens. Nu există niciun fel de gândire, de planuri în această direcție. Categoric nu putem vorbi, reacționând la această informație, decât că este o speculație”, a spus și Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naţionale.
 
Pe de altă parte, parlamentarul Ovidiu Raeţchi cere convocarea Comisiei de Apărare pentru a da o replică fermă informaţiilor prezentate de EurActiv. Liberalul consideră că propagarea ideii că în România se trasferă arme nucleare poate avea consecinţe foarte grave pentru securitatea ţării noastre. Tocmai de aceea, parlamentarii din comisia de specialitate trebuie să infirme public acest scenariu, spune el.
 
„Ştirea este relativ neserioasă. Nu faci lucrurile de genul ăsta, nu mişti nişte arme nucleare în vecinătatea Rusiei fără un nivel mai mare de transparenţă, de deschidere. E normal ca MAE să nege. Dacă vor exista îngrijorări, solicitări de la un nivel mai înalt, eventual o solicitare făcută de Rusia, evident că se vor face paşi mai serioşi”, a spus Ovidiu Raețchi.
 
„Ca răspuns la întrebarea dvs., vă rugăm să consultaţi Declaraţia Finală a Summitului NATO de la Varşovia (publicată pe 9 iulie 2016), paragraful 53: <Poziţia NATO privind descurajarea nucleară se bazează, în parte, şi pe armele nucleare ale Statelor Unite stocate în Europa şi pe capabilităţile şi infrastructura oferite de Aliaţii vizaţi. Aceşti Aliaţi se vor asigura că toate componentele politicii NATO de descurajare nucleară rămân în siguranţă, sunt sigure şi eficiente.> Pentru informaţii suplimentare, contactaţi autorităţile americane”, se arată în răspunsul NATO la solicitarea Digi24.
 
Experţii militari consultaţi de Digi24 susţin că este imposibil ca Statele Unite să transfere armele nucleare din Turcia la baza militară de la Deveselu, pe motiv că ar fi o decizie lipsită de importanţă strategică. În primul rând, armele stocate la Incirlik sunt bombe nucleare tactice cu rază mică de acţiune, ce pot fi lansate de pe avioane de luptă supersonice. Raza lor de acţiune este estimată la 500 de kilometri.
 
La Deveselu nu există infrastructura tehnică necesară pentru ca aceste avioane sofisticate să desfăşoare operaţiuni militare de acest gen. Pe de altă parte, deşi Deveselu este singura unitate militară unde Statele Unite au jurisdicţie totală, nu trebuie uitat că ea a fost un subiect de controversă între Washington şi Kremlin prin decizia de a amplasa acolo scutul antirachetă. Rusia a susţinut în repetate rânduri că Statele Unite ar putea amplasa în baza din judeţul Olt orice fel de armament, lucru negat vehement de americani.
 
Posibilul transfer de arme nucleare la Devesleu nu ar face decât să reaprindă controversa şi temerile ruşilor, susţin specialiştii.
 
„Armele nucleare nu sunt mutate cu uşurinţă dintr-o parte în alta. Pe de altă parte, la baza de la Incirlik nu sunt în nesiguranţă. Sunt peste 1.000 de militari americani şi NATO, sunt militari turci şi nu există motive să fie pusă în discuţie capacitatea acestora de a asigura siguranţa fizică a echipamentelor”, explică și Andrei Ţărnea, directorul executiv al Institutului Aspen.
 
„Decizia de a muta într-o tară membră NATO care a făcut parte din blocul comunist înainte de 1989 ar încălca un pricipiu important din relaţia NATO-Rusia şi SUA-Rusia, care au stabilit de la acţiunile pentru reunificarea Germaniei şi lărgirea NATO că, în baza bunelor relaţii dintre Rusia şi Occident, capabilităţi de acest tip, respectiv forţe masive ale NATO, nu vor fi poziționate în apropierea granițelor Rusiei. Mă indoiesc profund că Alianţa, statele membre, SUA ar avea un interes să facă asta”, adaugă el.
 
Și fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu spune că baza de la Deveselu „n-a avut, nu are și nu va avea niciodată vreo componentă strategică balistică nucleară sau de orice fel, sistemul defensiv asigurând răspunsul prin rachete cinetice, deci fără cap nuclear biologic sau chimic. Așa a fost de bun început conceput acest sistem care este instalat la Deveselu”.
 
„Asocierea ideii că acolo s-ar putea desfășura vreodată rachete nucleare și mai ales din zona Statelor Unite este perfect contrară tuturor variantelor care s-au avut în vedere atunci când s-a construit scutul antirachetă. Este intenția de a compromite imaginea strategică globală a bazei de la Deveselu”, adaugă fostul ministru de Externe.
 
România nu a găzduit vreodată arme nucleare. Există date despre un program secret derulat de regimul Ceauşescu, dar care a fost oprit în 1989. Pe de altă parte, nu există o legislaţie clară care să interzică ţării noastre posibilitatea de a găzdui arme tactice nucleare ale altor ţări semnatare ale Tratatului.
 
Jurnaliştii Euractiv pretind nu doar că americanii au decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul este deja în derulare. La mijloc ar fi înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată, de luna trecută.
 
Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli - avioanele folosite de ei pentru a bombarda Ankara ar fi fost alimentate în aer de o aeronavă care ar fi decolat de la Incirlik. A doua zi, alimentarea cu energie electrică a bazei a fost întreruptă, iar spaţiul aerian - închis. Atunci au apărut şi primele semne de întrebare despre cât de sigur este arsenalul nuclear din Turcia.
 
România nu era menţionată printre posibilele destinaţii ale unui eventual transfer, şi totuşi EurActiv susţine că americanii au ales să mute bombele la Deveselu, una dintre cele două baze SUA de pe teritoriul ţării noastre.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri