
În limitele mandatului său, Jean-Claude Juncker a fost solicitat să monitorizeze realizarea autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş, eventual după o vizită întreprinsă în Moldova.
Pe fondul neputinţei şi indiferenţei pe care o arată Bucureştiul faţă de necesitatea construirii de autostrăzi în Moldova, un nou semnal vine de la Bruxelles. De astă-dată, invitat să se pronunţe asupra politicii confuze a administraţiei centrale în materie de infrastructură rutieră este însuşi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Cel care l-a interpelat pe şeful CE este europarlamentarul Sorin Moisă. De formaţie economist, Moisă a coordonat politic şi administrativ direcţii şi delegaţii ale Comisiei Europene şi a fost raportor pentru Tratatul comercial UE – Canada (CETA). Acordul a intrat în vigoare după luni şi luni de negocieri. Pentru alte obiective însă nu ajung nici zece ani.
„Am trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare în legătură cu Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, care ar trebui să lege Moldova de Transilvania şi Vestul Europei. Scrisoarea prezintă starea de izolare economică a Moldovei, între un spaţiu post-sovietic care nu oferă perspective economice favorabile, pe de o parte, şi lanţul Carpaţilor Orientali care o izolează de pieţele europene, pe de altă parte“, şi-a anunţat eurodeputatul demersul pe pagina sa de internet (sorinmoisa.ro).
El a subliniat că autostrada A8 este esenţială în orice strategie de scoatere a Moldovei din „starea de abandon care afectează peste 4 milioane de cetăţeni români şi, de asemenea, Republica Moldova“.
De la Bucureşti mai puţin, de la Bruxelles mai mult
Sorin Moisă precizează de la început că nu Comisia Europeană construieşte autostrăzi în statele membre, astfel că îi propune preşedintelui Juncker lucruri „strict compatibile cu mandatul său“. Primul dintre acestea – o vizită în regiune, „pentru a discuta, vedea şi înţelege această nevoie vitală la faţa locului“. Apoi, tocmai pentru a contracara „aberaţiile conspiraţioniste“ de genul „Bruxelles-ul nu vrea, sau una zice, alta vrea, şi oricum e de vină că nu se face autostrada“, Moisă îi cere lui Juncker să confirme că toate segmentele autostrăzii sunt eligibile pentru finanţare europeană, atât în faza de pregătire (studii de fezabilitate), cât şi de construcţie propriu-zisă. Aceasta, după ce administraţia de la Bucureşti a decis să apeleze la credite în loc să folosească fondurile comunitare alocate special construirii autostrăzilor. Iar dacă acest segment, Iaşi – Tg. Mureş, ar fi inclus în coridorul Rin – Dunăre, care traversează România, „ar fi o asumare directă şi explicită a importanţei sale de către Bruxelles, în condiţiile în care propriii noştri reprezentanţi politici îşi mestecă la infinit neputinţa“, a plusat Moisă.
În continuare, europarlamentarul român aminteşte că CE monitorizează progresul realizării reţelei centrale de transport a UE. Statele membre au obligaţia de a o finaliza până în 2030, afirmă el, înainte să întrebe ce instrumente de presiune are Comisia la dispoziţie pentru a se asigura că acest lucru se şi întâmplă.
În finalul mesajului, Sorin Moisă solicită o confirmare că viitoarea politică de coeziune va menţine eligibilitatea la finanţare a acestei autostrăzi. Mai mult, el îl invită pe Jean-Claude Juncker ca, „după ce se lămureşte în legătură cu situaţia Moldovei şi cu nevoia construirii acestei autostrăzi, să ia în calcul asumarea («adopţia») ei, adică să devină un promotor activ, politic şi moral. Ar fi frumos să îi spunem popular «autostrada Juncker», câtă vreme am avea ce să denumim aşa“.
Moldova la Centenar are dreptul la o garanţie că această autostradă va exista într-un număr cât de mic de ani – e argumentul final care stă la baza demersului întreprins zilele trecute, adaugă europarlamentarul, care precizează că: „vă voi ţine la curent cu răspunsul preşedintelui Juncker“.
Mai întâi a fost indignarea Corinei Creţu
Este a doua intervenţie la Bruxelles pentru realizarea A8, celălalt demers conturându-se în jurul comisarului european pentru Politici Regionale, Corina Creţu. Cu două luni în urmă, ea şi-a manifestat indignarea că nu există niciun proiect de infrastructură depus pentru partea de est a ţării.
În iunie, o delegaţie a asociaţiilor civice care militează pentru autostrăzile A7 şi A8 a discutat, la Bruxelles, cu Corina Creţu şi a participat la sesiunea anuală de lucru a Comisiei de Transporturi şi Turism a Parlamentului European cu reprezentanţii ţărilor membre.
Până acum, „în teren“, aceste demersuri nu au avut rezultat: cele două proiecte bat pasul pe loc, iar Guvernul de la Bucureşti nu a dat niciun semn că ar renunţa la ideea de creditare prin parteneriat public-privat în schimbul folosirii fondurilor europene nerambursabile.
Publicitate și alte recomandări video