Autostrada A8, politicile coerente de dezvoltare regională şi regionalizarea – cheile către coeziunea teritorială şi competitivitatea regională a Moldovei (III)

Dacă în a doua parte a textului am abordat chestiunea necesităţii unor politici guvernamentale coerente de sprijinire a dezvoltării regiunilor mai puţin dezvoltate, astăzi vă propun trecerea în revistă a încă două soluţii care vor contracara efectele altor două surse ale dezechilibrului major ce are ca victimă principală regiunea Moldovei; lipsa infrastructurii majore şi a unei legături rapide de transport cu Centrul Europei şi coeziunea teritorială precară la nivel regional.

2. A8 – o autostradă utilă coeziunii şi competitivităţii regionale

Chiar dacă gradientul de dezvoltare vest-est rămâne o realitate manifestă la nivelul statelor din zona central-estică a Europei, eforturile unor state din regiune de a îmbunătăţi infrastructura rutieră nu au rămas nerăsplătite. Să luăm exemplul Ungariei, unde realizarea relaţiilor în regim de autostradă în partea de est a ţării a determinat marile implantări ale unor companii multinaţionale, precum Mercedes, Continental, BMW, Michelin sau Lego în oraşele mari ale Alföld-ului: Kecskemét, Nyíregyháza, Debrecen sau Szeged. Aceste localizări, ce au determinat şi dezvoltarea industriilor pe orizontală, au impus creşterea bunăstării structurilor NUTS3 (echivalentul judeţelor la noi) din estul Ungariei. Astfel, la ora actuală Bács-Kiskun (cu reşedinţa la Kecskemét), Hajdú-Bihar (Debrecen), Szabolcs-Szatmár-Bereg (Nyíregyháza), Csongrád (Szeged) se află printre primele entităţi administrative maghiare în ceea ce priveşte evoluţia PIB în ultimul deceniu.

Despre avantajele pe care le va aduce economiei regionale a Moldovei o autostradă transcarpatică (A8) s-a vorbit mult în ultimii ani şi se va mai vorbi, atât timp cât proiectul nu va deveni realitate. Fără îndoială, cel mai important avantaj pe care-l aduce o autostradă este creşterea accesibilităţii la nivelul tuturor scărilor teritoriale de analiză (de la cel local, la cel regional, naţional şi continental), în primul rând în termeni de distanţă-timp (timpul necesar deplasării dintr-un loc în altul). Această diminuare a distanţei-timp ar potenţa avantajele economice comparative şi competitive ale Moldovei, chiar dacă teritoriul va rămâne situat la o distanţă mai mare faţă de zona centrală a unui metateritoriu (precum UE) decât alte locuri din ţara noastră.

A8 nu numai că ar scoate din izolare şi ar crea condiţiile unor implantări ale unor mari investiţii din zona de producţie, dar ar fi şi un reper important în creşterea coeziunii regionale. Dacă în prezent cei 190 de km dintre oraşul Siret şi Iaşi sunt acoperiţi în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul devenit tradiţional de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 şi A8 ar funcţiona, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăţi. Asta nu înseamnă doar o eficienţă mai mare în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, ci şi o accesibilitate crescută la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învăţământ superior), ce se localizează în bună măsură la Iaşi. Această diminuare consistentă a timpului de parcurs către un spital de elită din Iaşi ar putea salva multe vieţi.

Între timp, Autostrada A7, ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucureştiului în periferie, se află în diverse stadii de construcţie pe sectoarele Paşcani-intersecţie cu A3 (la câţiva km SE de Ploieşti). Această întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iaşi – intersecţia cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forţe teritoriale dintre Iaşi – polul principal regional şi Bucureşti – un pol superior, dar extern regiunii şi aflat la mare distanţă. Creşterea rolului Bucureştiului în Moldova, ca urmare a diminuării consistente a distanţei-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iaşului în ecuaţia teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, şi aşa destul de precară.

3. Regionalizarea

Regionalizarea ar avea drept consecinţă crearea unor solidarităţi la nivel regional, ce vor duce la creşterea coeziunii teritoriale. Astăzi, relaţiile instituţionale extrem de slabe dintre judeţele vecine îngreunează colaborarea chiar şi în cazul unor proiecte comune.

În privinţa nivelului administrativ regional (NUTS2), regiunile mari, ale căror configuraţii s-ar suprapune vechilor limite istorice ar prezenta câteva avantaje legate atât de coeziunea teritorială, cât şi de competitivitatea lor în raport cu entităţile similare europene. Iată şi câteva favorabilităţi ale unor regiuni mari, ce au fost prezentate și la Şcoala de dezvoltare Moldova 2021 – regiune, identitate, brand de la Ipotești (final de august), organizată de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei:

• E de preferat să construim structuri regionale mari, coerente din perspectiva marilor convergențe și capabile să concureze cu celelalte regiuni europene; regiunile mici ar fi și insuficiente funcțional, cea mai mare parte a fluxurilor importante la nivel scalar superior se vor orienta dinspre așezările regiunilor ce nu au un oraș mare în componența lor către o centralitate externă arealului administrativ; limitele ar trebui fixate cel mai bine pe vechile limesuri istorice – pentru că acestea delimitează entități ce au o logică teritorială verificată deja.
• Dacă orgoliile municipiilor sunt prea mari, e de preferat ca funcțiile administrative regionale să fie multilocalizate decât să realizăm regiuni de tip sovietic (două județe). Regiunile mari au o forță de negociere cu Capitala sau cu nivelul administrativ european mai mare, iar proiectele regionale vor fi mai importante.
• Să ne ferim să creăm reședințe infatuate, „noi bucurești” în teritoriile regionale – nu trebuie să cădem în ispita unui nou tip de centralism – cel regional. Mai multe județe în componența unei regiuni vor crea un anumit echilibru teritorial între reședința regională și celelalte reședințe de județ, ce vor avea împreună o forță de negociere sporită.
• Orașul primat trebuie să se regăsească între aceste reședințe (multilocalizate sau nu). Nu mai avem timp să reinventăm teritorii regionale – nu începem de la zero o nouă teritorialitate! Ar fi o risipă de energie. Acest oraș e necesar să devină o veritabilă metropolă regională, capabilă să asigure competitivitatea regiunii. Orașul mare se află în concurență cu alte orașe regionale externe teritoriului României sau chiar cu unele capitale de stat. (Pe data viitoare)

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicitate și alte recomandări video