Avantajele şi mai ales dezavantajele unui tren direct Iaşi şi Odesa
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 21.01.2022

Avantajele şi mai ales dezavantajele unui tren direct Iaşi şi Odesa

GALERIE
tren Iasi Odessa
  • tren Iasi Odessa
- +

În ultimele săptămâni s-a vorbit în Republica Moldova despre introducerea unui tren direct între Iaşi şi Odesa, dar lucrurile sunt la stadiul de consultări. Odesa are un milion de locuitori şi este unul dintre cele mai importante destinaţii turistice de la Marea Neagră, dar nu prea se numără printre preferinţele turiştilor români. 

În articol puteţi citi despre Odesa şi istoria ei, dar şi de ce lansarea unui tren direct cu România nu ar creşte prea mult numărul de turişti români.

Cu trenul din România la Odesa - Un drum fooarte lung

Pentru ca cineva din România să ajungă cu trenul la Odesa este nevoie să ajungă mai întâi la Chişinău, iar aici intervine prima greutate, fiindcă trenul Prietenia face 13 ore pe 590 km, viteza medie fiind 45 km/h. Cu autobuzul sau microbuzul drumul durează 8 ore şi jumătate - 9 ore. Drumul cu trenul durează aproape 7 ore de la Bucureşti la Iaşi, însă de la Iaşi la Chişinău, deşi sunt 130 km, călătoria cu trenul durează aproape 6 ore cu ”Prietenia” din cauză că ecartamentul este diferit şi trebuie schimbate boghiurile pentru a rula pe liniile moldoveneşti, iar controalele vamale sunt de lungă durată la Ungheni. Când Chişinăul era parte din România şi deci nu mai diferea ecartamentul, călătoria dura sub 10 ore cu rapidul Unirea, în 1939. (539 km), dar erau şi trenuri care făceau 12-13 ore.

renul Prietenia revine în circulaţie de la 12 decembrie, după o pauză de mai bine de un an. Va circula de două ori pe săptămână în luna decembrie 2021 (IR 401 Chişinău - Bucureşti în zilele de joi/vineri şi duminică/luni, IR 402 Bucureşti - Chişinău în zilele de luni/marţi şi vineri/sâmbătă) şi de trei ori pe /săptămână în anul 2022 (IR 401 Chişinău - Bucureşti în zilele de marţi/miercuri, joi/vineri şi duminică/luni, IR 402 Bucureşti – Chişinău în zilele de luni/marţi, miercuri/joi şi vineri/sâmbătă

În versiunea tipărită a noului Mers al Trenurilor mai figurează un tren Socola - Chişinău, 125 km, dar drumul durează 4 ore din cauza şederii lungi în vamă. Cu autocarul, drumul Iaşi - Chişinău durează în mod excepţional 2 ore şi jumătate, dar dacă este blocaj în vamă se poate trece de 4 ore şi jumătate.

De la Chişinău la Odesa sunt 191 km, iar pe zi există un singur tren direct care face aproape 4 ore. Trenul este un automotor diesel din anii 80 ce a fost modernizat la Paşcani.

În 2000 existau trei trenuri pe zi. Înainte de căderea URSS, când trenul dintre cele două oraşe nu traversa vreo graniţă, drumul dura 3 ore. În prezent trenul traversează regiunea Transnistria şi opreşte la Bender şi la Tiraspol şi staţionează 40 de minute la intrarea în Ucraina, în localitatea de graniţă Kuchurhan, în regiunea Odesa.

De la Iaşi la Odesa sunt 320 km şi, dacă ar fi să fie un tren direct pe viitor, acesta ar face undeva între 9 şi 11 ore, ceea ce este extrem de mult. Cu maşina personală se poate ajunge în 6-8 ore în funcţie de aglomeraţia sau controalele de la graniţă.

Dacă drumul ar dura patru ore, ar fi bun de un ”city-break” de week-end, însă la un timp dublu de călătorie nu este prea atractiv. Însă nimic nu are cum să ducă la scăderea substanţială a timpilor de parcurs în următorii ani: NU se vor construi linii cu ecartament european în Moldova sau Ucraina, nu se vor simplifica procedurile vamale şi cele două ţări nici nu vor intra în UE.

Trebuie spus şi că Ucraina nu este o destinaţie turistică pentru foarte mulţi români, deşi nu departe de graniţă sunt oraşe frumoase, cum ar fi Cernăuţi, dar şi staţiuni de schi, în Carpaţi. Ucraina nu a fost niciodată o destinaţie turistică pentru români, mai ales că este greu de ajuns cu maşina din sudul României sau din vest. Kiev sau Liov nu au fost nici ele pentru români destinaţii de city-break cum sunt Praga, Viena sau Budapesta.

De la Bucureşti la Odesa drumul cu trenul este de 780 km şi călătoria nu ar dura mai puţin de 17-18 ore. Cu maşina, cea mai scurtă rută este de sub 590 km, include şi o trecere cu feribotul şi drumul poate dura şi sub 10 ore.

Ce a spus pentru HotNews.ro Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova, despre ideea unui tren Iaşi - Odesa.
”Vă informăm că Asociaţia Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), împreună cu ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) şi Institutul de Dezvoltare şi Expertiză a Proectelor din Republica Moldova (IDEP) planifică lansarea unui coridor feroviar Iaşi – Chişinău – Odesa. La moment, acest proiect de rută feroviară directă este în stagiu de consultări. După coordonarea cu administraţiile feroviare a Ucrainei şi României a acestei rute, CFM va oferi toată informaţia despre lansarea şi condiţiile circulaţiei cursei feroviare. Dar până la lansare, din 12 decembrie va deveni posibil de călătorit cu trenul din Bucureşti şi Iaşi spre Odesa şi invers, schimbând trenul în gara Chişinău”.

Un amănunt interesant de istorie. La 1939 exista tren direct Bucureşti - Odesa via Iaşi - Tighina - Tiraspol şi călătoria dura o zi. Mai exact, în localitatea Rasdelnaia (Rozdilna) din regiunea Odesa se desprindea un vagon al acceleratului Bucureşti - Moscova.

Odesa - O istorie zbuciumată

Odesa, scris de ruşi cu doi S şi de ucraineni cu unul singur, este cel mai mare port comercial al Ucrainei, are un milion de locuitori, iar împărăteasa Rusiei Ecaterina cea Mare l-a gândit ca un ”St Petersburg la Marea Neagră”. Jose de Ribas este numele ofiţerului din Napoli care a construit portul, la final de secol 18, iar cea mai cunoscută stradă din oraş îi poartă şi în prezent numele: Derybasivska. Primul guvernator al oraşului a fost ducele de Richelieu (între 1803 şi 1814) şi un monument îi este dedicat în partea superioară a treptelor Potemkin. Pe atunci Odesa devenise cel mai cunoscut port la Marea Neagră al Imperiului Ţarist. Odesa a fost o dorinţă împlinită pentru ţarii Rusiei care visau la un port în sud, unde apele să nu îngheţe iarna.

Oraşul este celebru pentru Treptele Potemkin, pentru bulevardul Prymorsky, pentru Operă şi pentru Muzeul de Artă Modernă. Pentru români, Odesa înseamnă unul dintre cele mai negre momente din istoria noastră, din cauza asediului oraşului şi a masacrelor făcute de armata română în cel de-al doilea război mondial, când oraşul a fost administrat timp de doi ani şi jumătate de către români.

În oraş, unul dintre cartiere poartă numele Moldovanka. Acolo s-au aşezat, cu câteva zeci de ani înainte de fondarea oraşului, moldoveni care au venit în căutare de pământ bun pentru agricultură şi de apă suficientă pentru animale. O parte dintre moldoveni au lucrat înainte de fondarea oraşului la reconstrucţia unei fortăreţe otomane, fortăreaţă cucerită în 1792 în timpul Războiului Ruso-Turc de Jose de Ribas, căruia ruşii îi spun Iosif Mihailovici Deribas.

Odesa şi trenurile sale

Odesa are legătură feroviară din 1865 când s-a deschis linia dintre oraşul portuar şi Balta, 213 km, prima linie de cale ferată din Ucraina controlată de ruşi. Odesa Holovna se numeşte gara centrală a oraşului şi până la Kiev sunt 655 km, iar cel mai rapid tren IC face 7 ore şi 20 minute, în timp ce trenurile de noapte, mult mai lente, fac 12 - 14 ore.

Liniile au fost modernizate pentru viteze bune şi în sud: de exemplu Odesa - Podilsk, 186 km, pot fi parcurşi în 2 ore şi 10 minute.

De la Odesa la Lviv sunt 746 km, iar trenurile fac 10-12 ore. De la Odesa la Harkov sunt 765 km şi trenurile fac 12-13 ore. De la Odesa la Mariupol, oraş situat foarte aproape de linia frontului din est, trenul face 20-21 de ore pe 1.018 km. Călătoria Odesa - Cernăuţi durează 18 ore (1.013 km).

Până acum câţiva ani existau trenuri directe Odesa - Moscova (24 de ore) şi Odesa - Minsk (22 de ore). Vara existau şi trenuri către St Petersburg şi spre Rostov pe Don.

SURSA: hotnews.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primarul Chirica şi limbajul de mahala

Toni HRIŢAC

Primarul Chirica şi limbajul de mahala

Duritatea de limbaj, libertatea indecentă în apreciere sunt arme politice, dar nu pot fi folosite împotriva unor persoane care nu fac politică. Chiar şi în retorica electorală o asemenea exprimare este de obicei apanajul unor extremişti. Faptul că primarul Iaşului le foloseşte este un derapaj care trebuie sancţionat.

Filmuletul zilei

opinii

Pericolul extremismului

Alexandru CĂLINESCU

Pericolul extremismului

Am întâlnit în ultima vreme mai multe luări de poziţie care atribuiau „intelectualilor” vina pentru ascensiunea extremei drepte. Care intelectuali?

Spaţiile pentru artă din Iaşi. O nouă galerie

George PLEȘU

Spaţiile pentru artă din Iaşi. O nouă galerie

Orice deschidere a unei noi galerii este un act de curaj care trebuie salutat şi sprijinit. O scenă cât mai efervescentă, care va căuta să scape de conservatorism şi provincialismul care au dominat mult prea multă vreme cultura ieşeană, şi care va dori să fie conectată la trendurile globale, va atrage atenţia şi asupra potenţialului creativ local şi va genera mai multe puncte de diseminare a artei contemporane şi educare a publicului.

Critica „de întâmpinare”?

Nicolae CREŢU

Critica „de întâmpinare”?

Nu se mai vorbeşte prea mult, de deja destul de multă vreme, despre o critică de întâmpinare. Ceea ce nu înseamnă, totuşi, că ea ar fi dispărut cu totul, poate, mult mai curând şi de înţeles într-o măsură, doar că a suferit, în noi „contexte”, nu puţine mutaţii, deformări, probabil şi pervertiri. Faţă de ce era ea cel mai adesea, deşi nu lipseau nici atunci simulacrele de „critică”, doar fardate cu aşa o etichetă indulgentă, sub regimul comunist şi controlul lui (nu numai cenzura) asupra activităţii editoriale.

pulspulspuls

Ce Harvard, ce Princeton, ce universităţi de top: uitaţi aicea diplomă, băbăeţ!

Ce Harvard, ce Princeton, ce universităţi de top: uitaţi aicea diplomă, băbăeţ!

Mişcare magistrală, de maestru emerit (nu spunem în ce anume) a rectorul de la „Cuza”, dom’ Tudorel, în aceste zile de plin scandal al pagiatului lucrării de doctorat a premierului Ciucă: a scos şi el la bătaie una din diplomele din sertar, şi nu una oarecare. 

Caricatura zilei

Din cauza Omicron, se lasă cu penalizări

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X