„Avem ieșeni descendenți ai lui”. Istoricul Laurențiu Rădvan a descoperit originea lui Giusepe de Bajardi, inginerul care a făcut prima hartă a Iașului

Conferința „De la Trieste la Iași: inginerul Giusepe de Bajardi – origine, studii și evoluție profesională”, susținută de prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a avut loc pe 12 martie, la Palatul Braunstein.

Două lucrări care au marcat istoria Iașului, realizate de Giusepe de Bajardi

Potrivit profesorului, Giusepe de Bajardi este cunoscut în special pentru două lucrări: planul orașului Iași realizat în 1819 și o hartă a Moldovei din 1842 care prezintă comunitățile catolice.

„A realizat un plan al orașului Iași în 1819, ceea ce ar fi primul plan făcut de un inginer de aici, venit în Iași, comandat de autoritățile locale – celelalte planuri făcute de ruși sau austrieci fiind, bineînțeles, din alte motive ridicate și duse la Moscova sau Viena. Al doilea lucru pentru care este renumit este o hartă a Moldovei care acoperă comunitățile catolice, făcută în 1842”, a declarat Laurențiu Rădvan.

Harta din 1819 a devenit, de-a lungul timpului, un instrument de bază pentru cercetători. „Toți cei care s-au ocupat de istoria orașului, care au scris articole, studii, au apelat la harta inginerului Giusepe de Bajardi realizată în 1819”, a punctat Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

Misterul originii lui Giusepe de Bajardi

Deși numele său apare frecvent în studii, originile lui Bajardi au rămas mult timp necunoscute. Timp de trei ani, istoricul Laurențiu Rădvan a încercat să afle de unde provenea inginerul.

„Din realizările cartografice se vede și măiestria sa, se vede o tehnică și o pregătire care nu este de aici, ci de la locul său de origine. Aici este o chestiune pe care niciun cercetător nu a reușit să o dezvăluie: de unde a venit Bajardi. Despre familie mai știam câteva lucruri, dar locul originii sale mă chinui de trei ani să-l descifrez. Aveam câteva indicii, pentru că această familie Bajardi e răspândită prin Italia, dar familii nobile Bajardi nu erau decât trei, în Sicilia, Parma și Trieste”, a explicat cercetătorul.

În cele din urmă, documentele de arhivă au confirmat ipoteza: inginerul provenea din Trieste, port adriatic care în acea perioadă făcea parte din Imperiul Habsburgic.

Descendenți ai familiei Bajardi trăiesc și astăzi în Iași

Mai mult, arborele genealogic al familiei arată că Bajardi provenea dintr-o familie nobilă patriciană foarte veche, atestată încă din anul 1290.

„Este una dintre cele mai vechi familii din oraș. În 1290, când această familie este deja menționată, Țările Române nici măcar nu apar pe hartă”, a spus istoricul.

O descoperire surprinzătoare este faptul că familia inginerului are descendenți care trăiesc și astăzi în Iași.

„Avem ieșeni descendenți ai lui Giusepe de Bajardi inclusiv în prezent. Sunt a șaptea generație după el. Practic, cineva din orașul nostru poate spune că provine dintr-o familie cu o istorie de aproape 700 de ani. În țară, eu nu cred că găsim prea mulți care pot demonstra acest lucru”, a spus istoricul.

Formarea profesională și cariera lui Bajardi

Cercetările au scos la iveală și locul unde Bajardi s-a format ca inginer. El a studiat la o școală nautică din Trieste, înființată de împărăteasa Maria Tereza.

Un alt mister al biografiei sale a fost o perioadă de aproape două decenii despre care nu se știa nimic. Documentele consultate de istoricul ieșean arată că, între 1821 și 1839, Bajardi a lucrat în Basarabia.

„Era un gol de aproape 20 de ani în biografia lui. Am descoperit că a fost inginer dincolo de Prut, iar apoi s-a întors în Moldova”, a explicat profesorul.

După revenire, inginerul a fost remarcat și a intrat în contact cu elitele politice ale epocii, inclusiv cu domnitorii Mihail Sturdza, Ioniță Sandu Sturdza și Scarlat Callimachi. Potrivit istoricului, este posibil ca acesta din urmă să fi fost cel care l-a angajat – „Bajardi a avut un fiu Scarlat și cred eu că în cinstea lui Scarlat Callimachi”.

„Planul e important, surprinde la un nivel de detaliu foarte mare orașul așa cum se prezenta el la 1819”

Dincolo de povestea personală a inginerului, planul realizat în 1819 are o valoare documentară importantă. Potrivit istoricului Laurențiu Rădvan, harta surprinde orașul cu un nivel de detaliu rar întâlnit pentru acea perioadă. Mai important, ea arată cum arăta Iașul înaintea marilor transformări urbanistice din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

„Planul e important și pentru că surprinde la un nivel de detaliu foarte mare orașul așa cum se prezenta el la 1819. E valoros și prin faptul că vedem Iașul înainte de modernizarea care are loc după Regulamentul Organic în 1831-1832, când se aprobă regulamentul și se prevede o modernizare a străzilor, clădirile să fie toate cu materiale durabile. E un Iași înainte de acest proces de modernizare, ceea ce pentru noi, istoricii, este valoros”, a transmis profesorul.

Publicitate și alte recomandări video