Averile la control! Salariile, depozitele, terenurile și casele declarate de șefii de la Protecția Consumatorului

miercuri, 18 iunie 2025, 03:27
3 MIN
 Averile la control! Salariile, depozitele, terenurile și casele declarate de șefii de la Protecția Consumatorului

Monica-Diana Pintilie și Constantin-Florin Onofrei, comisarii de la butoanele ANPC din zona Moldovei, își declară, fără echivoc, neutralitatea financiară și lipsa de conexiuni externe.

Funcționari puțin vizibili și rar analizați îndeaproape, Monica-Diana Pintilie și Constantin-Florin Onofrei, comisari în cadrul Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Nord-Est, își asumă, negru pe alb, un profil profesional neutru, dar relevant pentru înțelegerea modului în care se gestionează resursele în funcția publică. Într-o perioadă în care transparența e tot mai contestată, profilul lor administrativ discret capătă o relevanță aparte.

În cazul lui Constantin-Florin Onofrei, patrimoniul este format dintr-un apartament situat în Valea Lupului, județul Iași, deținut împreună cu soția, și un teren agricol dobândit în urmă cu peste două decenii, în comuna Costuleni, de 1.800 m². În plus, menționează două autoturisme cu vechime, respectiv un BMW și un Opel, dar și un credit bancar de 242.000 lei, scadent în 2035. Nu apar conturi bancare, economii sau investiții. Venitul anual declarat pentru anul fiscal precedent depășește 95.000 lei, la care se adaugă și venitul soției sale, angajată la o primărie locală. În ceea ce privește interesele, declarația este complet goală: niciun contract cu statul, nicio afacere, niciun ONG, nicio calitate politică.

Fără credite bancare

În oglindă, Monica-Diana Pintilie declară un apartament în municipiul Iași, cu o suprafață de 57 metri pătrați, fără alte bunuri imobile. Singurul autoturism pe care îl deține este un Volkswagen fabricat în 2006. Spre deosebire de colegul său, Pintilie nu are credite bancare, dar dispune de o rezervă financiară: un cont de economii în valută de peste 8.500 de euro, fonduri de pensii și economii în asigurări private. În ceea ce privește veniturile, acestea sunt ușor mai ridicate – peste 103.000 lei net din funcția de comisar, iar soțul său contribuie cu aproape 46.000 lei, din activitate privată. Și în cazul ei, declarația de interese este lipsită de orice implicație externă: nici afiliere politică, nici contracte finanțate public, nici prezență în ONG-uri sau societăți comerciale.

Dacă Onofrei pare să fi mizat pe sprijinul financiar oferit de credit pentru achiziția locuinței și nu a acumulat fonduri economisite, Pintilie adoptă o strategie financiară inversă, preferând economisirea și evitând îndatorarea. Ambii, însă, au un numitor comun: veniturile provin exclusiv din salarii bugetare și nu există indicii de conexiuni cu mediul de afaceri ori interese politice – cel puțin, nu la nivel declarativ.

Cu sau fără transparență?

În contextul deciziei recente a Curții Constituționale a României, care a declarat neconstituțională obligația publicării declarațiilor de avere și de interese în forma actuală, transparența privind patrimoniul funcționarilor publici intră într-o nouă eră – una în care accesul public la aceste informații riscă să devină excepția, nu regula. Motivarea CCR invocă protejarea vieții private și riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale, care ar putea permite profilarea excesivă a persoanelor publice pe baza datelor din declarații. În plus, Curtea a eliminat obligativitatea includerii veniturilor soților și copiilor majori în aceste documente, considerând că declarantul nu poate fi tras la răspundere pentru informații pe care nu le poate verifica sau obține legal.

În altă ordine de idei, declarațiile analizate în articolele ZDI ar putea fi printre ultimele documente de acest tip accesibile publicului în forma lor completă. Ele oferă nu doar o imagine punctuală asupra integrității unor funcționari publici, ci și o mostră a unui mecanism de control democratic care riscă să fie amputat. Și dacă până acum transparența era un instrument de prevenție și încredere publică, de acum înainte, lipsa accesului la aceste informații ar putea transforma suspiciunea într-o constantă, iar verificarea – într-un privilegiu rezervat doar instituțiilor, nu și cetățenilor. Iar în lipsa unei reacții legislative rapide, aceste declarații ar putea fi printre ultimele expresii concrete ale transparenței administrative din România.

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii