Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

AVERTISMENT! Abuzul de dezinfectanţi poate produce alergii severe

GALERIE
alergii, abuz, dezinfectant
  • alergii, abuz, dezinfectant
- +

Cristina P., 46 de ani: „De ceva vreme, de la vârful degetelor până la coate, mă mănâncă pielea foarte tare și este din ce în ce în ce mai roșie. Mai ales noaptea, senzația de mâncărime este atât de intensă, că nu mă pot odihni. Ziua, în afara faptului că îmi ascund palmele de colegi, pentru că sunt foarte roșii, pielea nu mă mănâncă atât de tare. Dar noaptea este cumplit. Dorm separat, pentru că nici soțul meu nu se poate odihni din cauza mea. Pe lângă senzația fizică de profund disconfort, îmi este și rușine să nu mă vadă cineva scărpinându-mă într-una și să mai creadă că nu am grijă de igiena mea. Vreau să vă spun că mă spăl foarte des cu apă și săpun, dar mă și dezinfectez frecvent. Nu înțeleg ce mi se întâmplă și ce trebuie să fac pentru a scăpa de acest calvar. Sunt permanent obosită, pentru că nu mă odihnesc suficient. Vreau să precizez că deși cu toții mâncăm aceeași mâncare și folosim aceleași produse de igienizare, numai mie mi s-a întâmplat acest lucru“. 

 

Dr. Corneliu Dobre, medic primar dermatolog, Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon“: Din ceea ce descrieți dumneavoastră, pare a fi o dermatită de contact. Evident, că o certitudine vom avea abia atunci când se va efectua examenul clinic, adică după ce veți fi consultată de un medic. Pot, însă, să vă explic ce vi se întâmplă. 

Săpunurile solide, de calitate, sunt mai puţin alergenice
 
În urma acțiunii de spălare repetată, uneori lipsită de clătirea absolut necesară și eventuală gresare (relipidare) a pielii s-au produs defecte de integritate în stratul superficial al pielii și, mai ales, a fost distrus filmul lipidic. La un moment dat, a apărut o leziune reactivă inflamatorie, aceasta a fost agresată la rândul ei, întreținând și agravând reacția normală de regenerare a celulelor agresate, rolul de bariera al pielii fiind compromis. Noi o etichetăm ca fiind un debut al dermatitei de contact. Cu greu poate fi identificată substanța care a produs primele agresiuni, aceasta făcând parte din nenumăratele ingrediente din categoria aditivilor (stabilizatori, conservanți, odorizanți, condiționatori, coloranți etc.) folosiți în industria cosmetică, a igienei personale și nu numai. Am observat că, în ultima vreme, în ultimii 10-12 ani, săpunurile solide au fost înlocuite, în mare parte, cu săpunurile lichide și gelurile de duș. Săpunurile solide de calitate, conțin puține ingrediente în procesul de fabricație, sunt mai puțin alergenice, pentru că au o compoziție și un proces de fabricație simplu, din ingrediente naturale care, în urma utilizării normale, au dovedit de-a lungul timpului o toleranță bună a pielii.
Mi-ați spus că doar dumneavoastră din toată familia vă confruntați cu această problemă. De ce unele persoane fac dermatite de contact și altele nu? Este foarte simplu. Vorbim despre sensibilitate. 
 
De ce unii sunt mai sensibili decât alţii? 
 
Ar putea fi implicat factorul genetic, constituțional, experiența individuală până la momentul respectiv, gradul de sensibilizare, de stres, utilizarea mai multor produse fără o clătire adecvată între ele care poate duce la reacții încrucișate (în urma presensibilizării) crescând riscul alergic. Practic, vorbim despre un produs care conține o moleculă alergenică pentru pielea ta (sensibilizată) dar pentru cei din jur nu este alergenică. Acesta este motivul pentru care unele persoane simt o frustrare enormă: „Ce mă fac eu de acum încolo, că n-am să mai pot folosi deodorant!“ Ce poți face în această situație? Să te speli foarte des. Știu persoane aflate în această situație care se spală la fiecare câteva ore de ani de zile și duc o viață normală. 
Și nu sunt alergenice doar produsele cosmetice. Sunt alergenice, și nu de puține ori, produsele de spălare a lenjeriei, a hainelor, care dacă nu sunt îndepărtate suficient de bine prin clătire (uneori este necesară o a doua clătire), ajung în cantități infime pe suprafața pielii și numai prezența acestora, deși în cantități foarte mici, poate declanșa reacția alergică. Diferența fiind între foarte puțin și deloc.
 
Important de știut este faptul că trebuie să înțelegem că întotdeauna vorbim de o sumă de factori și nu despre unul singur. Un anumit produs poate fi tolerat foarte mult timp și doar sumarea factorilor care concură la sensibilizare să determine boala. Astfel o degresare agresivă a pielii, urmată de un produs cosmetic cât se poate de obișnuit, amplificată de prezența unor particule de detergent de pe lenjerie, toate împreună, conduc în cele din urmă la o reacție alergică care are nevoie urgent să fie examinată de un medic.
 
Alergiile produc „desene“ pe corpul nostru
 
Inițial, ea poate arăta ca un eritem, o înroșire a pielii, poate să fie sau nu însoțită de prurit (mâncărime-n.r.), până la reacții alergice cu papule, adică zone ușor reliefate ca și cum pielea persoanei respective a fost bătută cu urzica. Practic, poate să arate în nenumărate feluri, tocmai de aceea diagnosticul inițial este mai dificil de pus, dacă aspectul leziunilor nu este suficient de caracteristic cu contactul elementului de îmbrăcăminte care poate să producă uneori un „desen“ al vestimentației folosite. Adesea, în cabinetele medicale se prezintă pacienți cu zone iritate care au conturul unui produs de îmbrăcăminte intimă (chilot, sutien, maieu), al ciorapilor sau al interiorului pantofilor, dacă îi purtăm fără ciorap, atunci când alergiile sunt la metale vedem desenul unei brățări sau catarame, cerculețul ceasului, al nasturelui de la pantaloni, sau al capselor metalice, putem să vedem o zona alergică eritematoasă în jurul unui pierce sau al cerceilor etc. Sunt nenumărate informații pe care le putem primi în acest fel și care interpretate corect, pot să ducă la diagnostic, urmat de eliminarea alergenului și tratament țintit, în consecință o vindecare rapidă.
 
Problema nu este însă, vindecarea momentană, ci persoanele care, în anumite situații, au o persistență a reacției alergice determinată de reacții încrucișate alergice, nu numai la produsul care a determinat alergenicitatea ci și la cele care sunt potențial alergenice. Cu alte cuvinte, se poate ajunge în situații în care să devii alergic la substanțe pe care până la acel moment le tolerai fără probleme.
 
Mâncărimea pielii se resimte mai puternic noaptea
 
Din nefericire, în ultima vreme, persoanele care ajung la medic cu alergii de la dezinfectanți și agenți de spălare a crescut mult. E relativ ușor să identifici o dermatită de contact, dacă experiența și spiritul de observație concură, și dacă te gândești că într-o anumită perioadă, cum ar fi aceasta, utilizarea dezinfectanților și a agenților de spălare este mai frecventă. De aceea, putem să ne gândim, mai degrabă, la o dermatită de contact decât la o eczemă microbiană sau la o contaminare fungică, decât la o infecție cu microbi, sau cu ciuperci sau o parazitoză. Și atunci te gândești, potrivit regulii 80/20, că adresabilitatea cea mai frecventă la medic, în ambulator, este dată de 20% din patologia cunoscută, te orientezi, inițial, către o dermatită de contact și abia apoi catre o boală dată de un agent patogen sau una de sistem etc.
 
Spuneați că aveți probleme mari și cu pruritul, cu mâncărimea. Ei bine, o persoană deosebită cum a fost profesorul Alexandru Dobrescu, spunea că cei care suferă de mâncărime, de prurit, se comportă ca un leu în cușcă care n-a mai mâncat de două zile. Și chiar așa și este. În plus, așa cum v-ați plâns și dumneavoastră, sensibilitatea la prurit este, aparent, mai mare noaptea, când ceilalți stimuli au scăzut foarte mult, receptorii care sunt în continuare stimulați devin mai importanți pentru creier. Acesta este motivul pentru care pruritul, care este de fapt continuu, pentru că în timpul zilei este concurat de alți stimuli aparent este mai mic, iar în timpul nopții, în momentul în care creierul primește mai puțini stimuli, constatăm că percepția mâncărimii este mai pregnantă și persoana în cauză nu se poate odihni.
 
Sunt persoane care se dezinfectează la fiecare 5-10 minute
 
Pe de altă parte, să nu uităm că, așa cum spuneați și dumneavoastră, în ultima perioadă, ne spălăm mult mai frecvent, folosim inclusiv substanțe mai agresive, de tipul dezinfectanților care, de la un furnizor la altul, sunt diferiți. Sunt cazuri, și deloc puține, la o persoană care s-a spălat cu un săpun lichid (mai activ, ce necesită o bună clătire), - singurul, de altfel, care poate fi folosit în spații publice în comun -, să constatăm că mâna lui devine complet degresată. Practic, stratul protector de grăsime (filmul lipidic) nu mai există, ca urmare a nenumăratelor spălări, folosește ulterior, și un produs de dezinfecție și de ce nu, își pune și o mănușă (cele din latex, eventual cu talc, sunt mai alergenice), pe care o îndepartează după câteva ore. Constată că, la un moment dat, are mâinile roșii. De aici încolo lucrurile devin mult mai complicate. Vă mai amintiți, a fost o perioadă în această pandemie, când cu toții foloseam peste tot și mănuși de unică folosință. Ei bine, deși mănușile, teoretic, sunt confecționate din materiale nonalergenice, acestea provocau alergii unor persoane care până la acel moment nu mai avuseseră probleme de acest gen. Este și cazul chirurgilor sau personalului operator, care ajung să devină alergici la aceste mănuși, potențând efectul alergenic prin folosirea de betadină, iod sau alți dezinfectanți. Constelația substanțelor care pot să determine alergenicitate se amplifică prin identificarea și intrarea în rândul acestora a substanțelor care înainte nu-i puneau niciun fel de probleme persoanei respective. Deci, nu vorbim doar despre alergenicitate simplă, în general, vorbim despre sensibilizare, despre alergenicitatea încrucișată prin combinarea substanțelor.
 
Dacă se ajunge în acest punct, situația devine destul de complicată și nu vă doresc să aveți astfel de probleme. Trebuie să spunem că acest fapt se întâmplă tot mai frecvent, în ultima perioadă. De aceea, sfatul meu este să folosim, ori de câte ori este necesar, cu parcimonie, cu „zgârcenie“, toate produsele de dezinfecție ale pielii. Se vor folosi mai ales pe palme, (s-a format reflexul de a ne spăla mâinile „chirurgical“ ori de câte ori vedem un recipient cu dezinfectant - chiar dacă am stat de la ultima dezinfectare cu mâinile în buzunare, de exemplu) să apelăm la ele atunci când sunt necesare. O foarte bună clătire după spălare cu agenți de spălare este foarte importantă. De exemplu, atunci când ni se oferă posibilitatea să ne dezinfectăm, înainte de a o face trebuie să ne gândim dacă am intrat în contact, în ultima perioadă, cu o suprafață care ar putea fi potențial contaminantă. Dacă nu, nu are niciun rost să folosim un dezinfectant care este posibil să declanșeze reacții alergice. De asemenea, dacă nu este nicio posibilitate să ne fi contaminat, și dacă timpul de la ultima spălare a fost destul de scurt, nu are niciun rost să ne spălăm pe mâini. Aș vrea să fiu bine înțeles: sigur că da, este absolut necesar să ne spălăm dacă am pus mâna pe zone infectate, posibil contaminate, atunci da, trebuie să ne spălăm pe mâini, să ne dezinfectăm. Dar am văzut persoane care, din nefericire, indiferent de ce făceau, la fiecare 5-10 minute scoteau sticluța de dezinfectant și își dădeau cu acea soluție pe mâini. Practic, acest gest le intrase într-o a doua natură, era mai mult pe fond psihic. Să se înțeleagă, sub niciun motiv nu sunt împotriva spălatului pe mâini și al dezinfectării. Chiar este foarte recomandabil să o facem. Sunt absolut de acord cu utilizarea dezinfectanților, însă trebuie să fim atenți să nu abuzăm, pentru că orice abuz, în locul unui uz, poate să ducă la sensibilizare - alergizare.
 
Să folosim dezinfectanţii doar atunci când nu ne putem spăla cu apă şi săpun
 
Trebuie să recunosc că și eu am pățit-o, și eu am devenit alergic la o mulțime de substanțe dezinfectante , și eu am acum alergie la mănuși, inclusiv la mănușile de vinil, în condițiile în care nu am fost niciodată alergic. De aceea, sfătuiesc pe toată lumea să utilizeze dar să nu abuzeze. Practic trebuie să înțelegem că ne putem proteja de riscul infectiei în contaminarea socială (nu în spitale) doar spălându-ne cu apă și săpun, utilizând dezinfectanții atunci când nu ne putem spăla, și a existat cel mai mic risc de contaminare.
 
Ce se poate face în această situație, la apariția unei reacții alergice de contact ? În primul rând, așa cum vă spuneam, trebuie să vă adresați unui medic. În al doilea rând, dacă medicul identifică o dermatită de contact, următorul pas este sa stabileasca alergenul, urmează tratamentul, însotit de excluderea alergenului.
 
Aparent, rezolvarea imediată este relativ simplă. Cel mai dificil este după momentul în care persoana a fost stabilizată, când trebuie să identificăm alergenul, pentru ca aceasta să evite ulterior utilizarea acestuia și, bineînțeles, să fie avertizată că este posibil ca alergenicitatea să fie încrucișată, caz în care trebuie să evite întreaga constelație de substanțe înrudite sau care concură pentru a produce acest rezultat. De exemplu, dacă ești sensibil la un deodorant, este posibil să nu mai poți folosi, în general, deodorante sau/și parfumuri.
 
Cum se află o persoană substanţa la care este alergică?
 
Ei bine, în momentul în care persoana respectivă a eliminat toate produsele de spălare, să spunem, dacă ne referim la aceste produse ca fiind cele care au produs alergia, și reacția a trecut, s-a vindecat, atunci începem să introducem, una câte una, substanțele pe care le-a folosit, la intervale de 7 -14 zile și în momentul în care apare reacția alergică, constatăm că acesta este produsul incriminat și încercăm să aflăm „de ce?“ Și atunci este posibil să constatăm că la un produs de spălare, pe care l-a folosit ani de-a rândul, s-a schimbat formula sau dacă ai schimbat produsul, folosind un altul, este posibil să conțină o moleculă alergenică sau „alergenică pentru tine“, decât cele anterioare. De aceea cred că poate ar trebui să ne învățăm să citim și etichetele.
 
Nu vreau să vă îngrijorez dar, chiar sub tratament, suferința poate să dureze de la câteva zile, câteva săptămâni sau luni, ani, sau toată viața, evoluția fiind foarte variabilă. Partea bună este că avem nenumărate argumente terapeutice (medicamente pe bază de cortizon, antihistaminice, vitamina C etc.) care pot fi folosite pentru tolerarea stării alergenice care, în urma eliminării alergenului, trebuie să scadă în intensitate, sa dispară.
Dar, ca să nu suferiți, primul pas pe care trebuie să-l faceți este să mergeți la medic, pentru că acasă, de la sine, este puțin probabil să treacă. Din contră, aceasta se pote agrava.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri