Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost a treia ocazie in care FSN a utilizat minerii din Valea Jiului ca forta de represiune impotriva celor care contestau regimul instaurat dupa Revolutia din decembrie 1989, insa brutalitatea interventiei a fost fara precedent. Prima mineriada a fost o reactie la o manifestatie antiguvernamentala de amploare din 28 ianuarie 1990 care a determinat interventia a circa 5.000 de mineri din Valea Jiului care au devastat, a doua zi, sediul PNL. Pe 19 februarie, Frontul a recurs din nou la mineri dupa ce, in ziua precedenta, o demonstratie anticomunista a degenerat si s-a terminat cu devastarea sediului Guvernului. La sosirea minerilor, fortele de ordine restabilisera ordinea si nu s-au inregistrat violente.

A treia mineriada a pus capat demonstratiei anticomuniste maraton din Piata Universitatii.

In 22 aprilie, un grup de persoane a ocupat piata si a declarat-o "zona libera de neocomunism". In zilele urmatoare, numarul celor care protestau a crescut, fiind zile in care si 50.000 de persoane protestau fata de guvernarea FSN. Presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN), Ion Iliescu, ii numea pe protestatari "huligani" si "golani". Ultimul apelativ a fost asumat de protestatari drept un titlu de onoare.

Ana Blandiana, Florin Iaru, Mircea Dinescu, Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru si Film, Ion Caramitru si Dragos Paslaru, regizorul Nae Caranfil, Alexandru Andries si Cristian Paturca, profesorul Emil Constantinescu, parintele Galeriu si disidenta Doina Cornea s-au numarat printre cei care au aparut in fata multimii pentru a-si arata sprijinul si implicarea.

Printre revendicarile "golanilor" din Piata Universitatii se aflau amanarea alegerilor, o noua lege electorala, aplicarea imediata a punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara care prevedea eliminarea fostilor activisti comunisti din viata politica si judecarea celor care au organizat si condus represiunea impotriva revolutionarilor din decembrie 1989.

Continuarea, pe ziare.com