
Inteligența artificială, prezent și viitor
Azi studenți, mâine specialiști. Interviu – Doi doctoranzi ieșeni în Informatică, despre adaptarea la viața cu AI a nespecialiștilor (II)

Continuăm dialogul, inițiat în numărul trecut al ziarului nostru, alături de cei doi studenți doctoranzi la Școala doctorală de informatică din cadrul universității Al.I.Cuza Iași, Maria Olariu și Gabriel Constantinescu. Cum ar trebui să privească și să se pregătească studenții de la celelalte facultăți pentru a face față schimbărilor rapide aduse de AI în toate domeniile, inclusiv în viața personală?
MO: Un pas important pe care ar trebui toți să-l facem este să identificăm unde este deja folosită inteligența artificială, de la algoritmii de pe social media, la deblocarea telefonului folosind recunoașterea facială, la modul în care ne croiește Google Maps sau Waze drumul spre casă, la dispariția email-urilor spam, etc. După ce conștientizăm prezența AI-ului în jurul nostru, încercăm să vedem cum putem folosi AI-ul în beneficiul nostru. Familiarizarea cu principiile de comunicare cu modelele de limbaj mari (LLM) cum ar fi Prompt Engineering care se referă la modul cum formulăm întrebările pe care le avem, consider că sunt esențiale. În viața personală trebuie să discutăm despre câte informații despre noi postăm pe internet, pentru că vedem că Meta (Facebook) a dorit să își antreneze modelul de inteligență artificială pe tot conținutul postat pe Facebook și Instagram, inclusiv cel privat. Datorită reglementărilor din UE putem debifa această opțiune și astfel Meta nu ar avea acordul nostru să ne foloseasca datele în antrenament.
GC: Studenții ar trebui să învețe conceptele de bază ale IA (de exemplu, ce este un model, ce înseamnă antrenarea, cum se interpretează rezultatele), indiferent de domeniu. De exemplu, un student la Drept ar trebui să înțeleagă AI-ul pentru a analiza contracte automate sau sisteme de justiție asistată de AI, la fel cum un economist sau un specialist în finanțe ar trebui să înțeleagă cum AI-ul poate fi folosit în procesul de clearing — cum ar fi detectarea automată a tranzacțiilor anormale, optimizarea algoritmică a compensărilor între instituții sau identificarea în timp real a riscurilor sistemice prin analiză predictivă.
Ce mesaj transmiteți studenților de la celelalte facultăți privind nevoia de a se informa și cunoaște cât mai mult despre inteligența artificială?
MO: Acum câteva luni, am citit despre cat de multă energie consumă o întrebare pe ChatGPT în comparație cu o căutare pe Google, iar estimarea atunci era că mai mult de 5 căutări pe Google echivalează o întrebare pe ChatGPT. Sfatul pe care l-am oferit tuturor celor care vor să utilizeze acești chatbots a fost să se încerce mai întai să caute pe Google de 3-4 ori și dacă chiar nu reușesc, abia atunci să apeleze la LLM-uri. Alte două sfaturi pe care le am sunt: Formulați-vă corect, complet și cât mai detaliat, de parcă ați vorbi întreba un nespecialist problema pe care o aveți atunci când folosiți AI-ul și încercați să înțelegeți răspunsul, astfel veți putea să și verificați veridicitatea informațiilor primite.
GC: AI nu este doar pentru informaticieni. Înțelegerea AI-ului va fi o parte din alfabetizarea digitală de bază. Vă invit să fiți curioși, să experimentați, și să folosiți AI ca instrument de învățare, nu ca înlocuitor al gândirii proprii.
Ce așteptări aveți de la acest domeniu ca viitori informaticieni?
GC: Să devină mai transparent, mai accesibil și mai responsabil. Aștept ca IA să fie integrată în produse utile social (ex: diagnostic timpuriu, educație personalizată), nu doar în scopuri comerciale.
Din punctul vostru de vedere care sunt principalele provocări pentru noi, nespecialiști în informatică și inteligența artificială?
MO: Printre principalele provocări pe care consider că le-ar întâmpina nespecialiștii se numără și filtrarea informațiilor false de realitate, cum ar fi fake news. Digital Literacy sau Alfabetizarea Digitală se referă la abilitatea de a căuta, evalua și comunica informații folosind platformele digitale, iar una din problemele pe care le întâlnim se referă la găsirea unor resurse de încredere, și aici mă gandesc spre exemplu la găsirea unui site de știri care sa ofere informațiile dintr-o perspectivă neutră. Algoritmii pe care îi găsim pe celebrul TikTok, Instagram Reels sau Youtube Shorts, ne oferă informații de care să ne placă pentru a ne capta atenția, dar care nu reprezintă mereu adevărul neutru. Un alt aspect important din alfabetizarea digitală este modul în care căutăm informațiile de care avem nevoie, iar în interacțiunea cu chatbots de LLM (modele lingvistice mari) precum ChatGPT, Gemini, Copilot, Claude, etc este necesar sa comunicăm cât mai explicit și detaliat.
GC: Principalele provocări sunt lipsa de înțelegere tehnică a modului în care funcționează un model AI, influențele sociale și bias-ul acestuia, teama de necunoscut și mitificarea AI-ului ca „entitate”, precum și dificultatea de a verifica veridicitatea informațiilor generate.
Cum credeți că se poate depăși bariera datorată lipsei de cunoștințe despre inteligența artificială cât și temerile față de universul AI?
MO: Așa cum și științele exacte au fost văzute în mod reticent de-a lungul timpului, cred că suntem într-o etapă incipientă acomodării cu inteligența artificială. Depășirea barierei se va întampla în momentul în care vom avea reglementări stricte pentru dezvoltare și utilizare. O educație axată pe conceptele matematice din spatele algoritmilor de inteligență artificială și explicarea conceptelor ce țin de umbrela inteligenței artificiale care au denumiri pompoase în moduri cât mai pe înțelesul tuturor de la vârste din ce în ce mai mici.
GC: Prin educație progresivă, interdisciplinară. De la cursuri introductive în școală, până la exemple aplicate în viața reală.
Exemplu: să învățăm ce este un algoritm de recomandare și cum ne influențează deciziile zilnice (ex: Netflix, YouTube). Învățarea prin aplicații practice este cheia.
După absolvire, dacă vi se oferă posibilitatea de a alege între diversele specialități din domeniul informatic, inclusiv celor dedicate inteligenței artificiale, căreia dintre ele vă veți dedica?
GC: După absolvire, aș continua cercetarea în zona realităților mixte (XR), cu aplicabilitate în medicină și educație, integrând componente de inteligență artificială pentru a crea sisteme mai inteligente și adaptative; în paralel, aș explora mai profund utilizarea AI în domeniul în care activez în industrie — fintech, în special în zona de clearing, unde AI poate optimiza procesele de compensare, gestiona riscurile și detecta anomalii în timp real.
Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI
Continuare în numărul viitor
Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523
Publicitate și alte recomandări video