Prof. univ. dr. Doina Azoicăi, cadru didactic al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie şi preşedinte al Comisiei de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, care a fost de acord să ne ajute în această campanie, ne explică într-un amplu text situaţia actuală cu privire la dezvoltarea unui vaccin care să combată infecţia cu COVID-19.

Prof. univ. dr. Doina Azoicăi, unul dintre cei mai buni epidemiologi români, arată că sunt semne îmbucurătoare în acest moment, există circa 40 de companii la nivel mondial care lucrează la obţinerea unui vaccin, iar una dintre acestea a intrat recent în faza I a studiului pe oameni, dar că este un proces elaborat care va dura mai multe luni. Iar pentru ca un vaccin să fie eficient, pentru a se obţine imunitatea de grup, trebuie vaccinată circa 80% din populaţie, etapă care va mai dura alte câteva luni.

Prof. univ. dr. Doina Azoicăi a explicat şi procesul de imunizare naturală încercat de unele ţări şi a lăsat să se înţeleagă că măsura ar putea fi una eficientă, dar că pierderile în vieţi omeneşti ar fi prea mari ca să poată fi justificată.

Vaccinul COVID-19, o necesitate şi o speranţă

Vaccinurile şi-au demonstrat eficacitatea în decursul timpului prin efectele lor benefice în limitarea sau chiar stoparea evoluţiei unor boli care au produs suferinţă prin numărul mare de îmbolnăviri, sechele sau chiar deces.

În cazul intrării în circulaţia (emergentă) a unor microorganisme patogene pentru om, necesitatea găsirii celor mai rapide şi mai eficiente metode de stopare a răspândirii lor este o prioritate. În această situaţie ne aflăm la acest moment când omenirea este confruntată cu cea mai mare ameninţare din ultimul secol, infecţia SARS-CoV2. Măsurile care trebuie luate în cazul pandemiilor trebuie să asocieze mai multe acţiuni cum ar fi cele generale, de protecţie (evitarea deplasărilor la nivelul diverselor continente sau ţări, distanţarea socială, de igienă, izolare sau carantinare etc.), dar şi cele specifice prin utilizarea unui vaccin şi/sau terapie ţintită, antivirală.

Vaccinurile sunt preparate imunologic active care conţin structuri din componentele microorganismului sau structuri înrudite cu acestea, astfel încât răspunsul organismului la administrarea lor să fie cel de formare de anticorpi care să aibă rolul de a proteja persoana vaccinată, în eventualitatea în care ar fi în situaţia de risc de a veni în contact cu acel agent patogen. Imunitatea specifică dobândită în urma vaccinării este utilă la nivel individual deoarece împiedică declanşarea bolii la persoana vaccinată, dar poate asigura şi protecţia comunităţii prin mecanismul de imunitate de grup (herd immunity). Pentru atingerea efectului de imunitate de grup este necesară vaccinarea largă a populaţiei, a cel puţin 80% dintre membrii acesteia.

În cazul pandemiei COVID-19, în lipsa vaccinului, s-a încercat în unele ţări o strategie de imunitate de grup prin însăşi evoluţia naturală a infecţiei în comunitate, apreciindu-se că dacă mai mult de 70% dintre indivizi vor face boala, fenomenul va scădea brusc, iar circulaţia virusului va fi întreruptă. S-a constatat însă că, pe lângă formele uşoare şi medii de manifestare a infecţiei cu SARS-CoV2 (80%), există un procent de 15% de cazuri grave şi 5% de pacienţi cu forme critice (majoritar vârstnici şi persoane de diverse vârste, dar cu comorbidităţi), la care riscul de deces este major. Pierderile de vieţi omeneşti, consecinţele sociale şi economice consecutive manifestării naturale a bolii în populaţie a determinat accelerarea cercetărilor pentru obţinerea cât mai rapidă a unui vaccin.

Vaccinuri realizate prin metode avansate de inginerie genetică

Studiile au fost iniţiate în regim de urgenţă încă din primele momente în care s-a constatat gravitatea intrării în circulaţie a noului coronavirus, dar obţinerea unui preparat vaccinal eficient, sigur şi care să asigure protecţie de lungă durată necesită o perioadă mai lungă de timp şi de evaluare clinică. În „ciclul de viaţă“ a unui preparat vaccinal există mai multe etape, şi anume: cercetările preclinice (în laborator - in vitro, şi pe animale de experienţă - in vivo), acestea fiind urmate de cele clinice (pe subiecţi umani). Studiile clinice de faza I se realizează pe un număr redus de voluntari (20-50 persoane) şi au ca scop stabilirea siguranţei vaccinului şi lipsa unor reacţii adverse majore. În studiile de faza II, în care sunt înrolaţi un număr mai mare de voluntari (200-300 persoane), este stabilită eficienţa vaccinului prin aprecierea efectului în funcţie de doza sau intervalul de timp de administrare. Pentru final, studiile de faza III relevă, pe un număr semnificativ de persoane (peste 1.000), stabilitatea şi relevanţa, inclusiv statistică, a rezultatelor din fazele anterioare, eficienţa dozelor şi frecvenţa unor eventuale reacţii post-vaccinale.

La momentul actual, aproximativ 40 de companii au în derulare proceduri de obţinerea vaccinului COVID-19, iar studiile clinice aflate în derulare se găsesc în diverse stadii de obţinerea a rezultatelor. Având la bază observaţiile obţinute în cazul studiilor întreprinse pentru obţinerea vaccinurilor împotriva coronavirusurilor responsabile pentru Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) şi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), care s-au manifestat ca epidemii în anii anteriori (2003 şi respectiv 2012), au fost propuse vaccinuri COVID-19 bazate pe metode avansate de inginerie genetică (mRNA-1273, vaccin subunitar recombinant etc.). Totodată, în procesul de obţinere a unui vaccin cât mai eficient sunt evaluate diverse preparate vaccinale care să conţină un adjuvant (substanţă necesară pentru creşterea stabilităţii şi eficienţei vaccinului) astfel încât răspunsul imun să fie de bună calitate, ca urmare a obţinerii unui titru (n.r. - cantitate dintr-o substanţă activă, exprimată în grame, conţinută într-un mililitru de soluţie) crescut de anticorpi protectori, iar protecţia consecutiv administrării acestora să fie de lungă durată (ani sau chiar toată viaţa).

Dezideratul în urma punerii pe piaţă a unui vaccin COVID-19 este reprezentat de eficienţă, eficacitate şi posibilitatea creşterii capacităţii de producţie a vaccinurilor într-un număr mare de doze şi într-un timp cât mai scurt.

În acest moment, compania Moderna Therapeutics a început studiul de faza I prin administrarea la 45 de voluntari cu vârste între 18 şi 55 ani a vaccinului, în două doze la interval de 28 de zile. Prima persoană vaccinată în direct a fost prezentată pe toate canalele din mass-media.

Trebuie intensificată şi respectată strategia de limitare a circulaţiei virusului

În ceea ce priveşte utilizarea medicamentului antiviral destinat tratamentului bolnavilor diagnosticaţi cu COVID-19, acesta este deja folosit în rezolvarea cazurilor spitalizate pe baza experienţelor anterioare în contextul epidemiilor de SARS şi MERS.

În aşteptarea acestui moment crucial din istoria pandemiei COVID-19, care este scrisă în aceste momente, trebuie intensificată şi respectată strategia de limitare a circulaţiei virusului SARS-CoV2 şi a evoluţiei bolii, prin măsurile promovate de autorităţile oficiale: respectarea condiţiilor de evitare a contactelor infectante, izolarea şi carantina riguroasă atunci când este necesară, distanţarea socială, igiena prin spălarea mâinilor, decontaminarea suprafeţelor cu produse adecvate pe bază de alcool sau clor, purtarea corectă a mănuşilor sau a altor materiale/obiecte de protecţie individuală.

VEDEȚI ȘI:

Cum se folosesc corect măştile pentru a ne proteja? Dialog cu medicul Doina Azoicăi