
Bacalaureat 2025, proba la Română: Subiecte ușoare și previzibile, spun profesorii și elevii din Iași

Bacalaureatul 2025 a debutat marți, 10 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, susținută de aproape toți candidații din județul Iași – o prezență de 99,28%. „Ziarul de Iași” a discutat cu profesori de Limba română din Iași, care spun că subiectele din acest an au fost accesibile și previzibile, fiind concepute astfel încât să ofere șanse de reușită tuturor elevilor – atât celor pasionați de literatură, cât și celor motivați doar de promovare. Aceeași părere a venit și din partea elevilor, care au spus că „subiectele au fost ușoare”.
Profesorii ieșeni consideră că subiectele de la proba scrisă la Limba și literatura română au fost accesibile și echilibrate. Camelia Gavrilă, profesoară de Limba română și directoare a Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași a spus că acestea au fost concepute astfel încât să ofere șanse reale tuturor elevilor, indiferent de nivelul de pregătire.
„A fost un subiect rezonabil, echilibrat, favorabil pentru elevi cu diferite nivele de pregătire, fie că ne referim la cei pasionați de literatură și lectură, care pot face dovada culturii și talentului de a interpreta un text literar, fie că ne referim la cei care se pregătesc doar în vederea promovării examenului”, a declarat Camelia Gavrilă.
Emil Munteanu, profesor la Colegiul Național din Iași, a remarcat caracterul previzibil al subiectelor, menționând că doar alegerea nuvelei „Moara cu noroc” ar fi putut surprinde, întrucât a mai fost subiect de Bacalaureat și în anii anteiori.
„Este un subiect previzibil. Poate elevii nu se așteptau la «Moara cu noroc», pentru că era un subiect care s-a tot dat. În rest, celelalte două subiecte au fost simple, chiar banale. Rolul indicațiilor scenice într-un text e chiar simplu, iar primul subiect, cu itemii ce vizează înțelegerea textului și textul argumentativ, a fost accesibil”, a transmis Emil Munteanu, pentru „Ziarul de Iași”.
Ce s-a dat la Bacalaureat la Limba și literatura română?
Textul suport pentru subiectul I la Limba și literatura română a fost un fragment din Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru. Pe baza acestuia, candidații au avut de rezolvat cinci exerciții. Despre primele cerințe, care cer interpretarea textului, Camelia Gavrilă, a transmis că nu ar fi trebuit să ridice semne de întrebare, întrucât „sinonimele contextuale și trăsăturile solicitate sunt rezonabile și există o transparență a textului care permite identificarea semnificaților acestuia”.
La IB, au avut de argumentat dacă înfățișarea unei persoane poate influența sau nu succesul acesteia, raportându-se atât la informațiile din textul Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, cât și la experiența personală sau culturală.
La subiectul al II-lea, absolvenții de liceu au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului dintr-un fragment din Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
La subiectul al III-lea candidații de la real și tehnologic au avut de făcut un eseu de cel puțin 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile de contrucție a unui personaj dintr-un text narativ studiat aparținând lui Ion Creangă sau Ioan Slavici. Cei de la uman și pedagogic au avut de prezentat relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici. Mai exact, a fost vorba despre personaje fie din basmul cult „Povestea lui Harap Alb”, fie din nuvela „Moara cu noroc”.
Caracterizarea personajului, un subiect care permite promovarea Bacalaureatului
Camelia Gavrilă a explicat că subiectul al III-lea de la Bacalaureat reprezintă o zonă previzibilă și agreată de elevi, întrucât caracterizarea le permite „închegarea unui eseu cu mai multă ușurință”. Potrivit acesteia, caracterizarea personajului e un subiect care permite promovarea examenului, iar pentru „elevii buni și serioși deschide calea unor interpretări subtile”.
„Cei doi scriitori canonici – Ion Creangă și Ioan Slavici – fac parte din zona literaturii clasice. Nu ne-am putea aștepta ca un elev să vină la Bacalaureat fără să ia în calcul asemenea nume importante. Ar trebui ca tezele elevilor să urmărească decuparea personajului, contextualizarea acestuia. La clasele de la profil umanist, abordarea relației dintre două personaje presupune mai multă complexitate”, a transmis Camelia Gavrilă.
La rândul său, profesorul Emil Munteanu a spus că s-a bucurat că cei de la filologie au avut relația dintre două personaje, „fiindcă așa au mai schimbat decorul”.
„Până acum se dădea doar caracterizarea unui personaj. Subiectul i-a pus în situația de a vedea personajele și altfel decât într-o caracterizare standard”, a precizat acesta.
Serinella Zara: „Subiectele de la Bacalaureat nu sunt vreo surpriză”
Profesoara de Limba și literatura română Serinella Zara, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, a invocat problema structurii subiectului de la examenul de Bacalaureat. Potrivit acesteia, același tip de subiect este dat la acest examen național de ani buni, fiind deja clasic și lipsit de surprize atât pentru elevi, cât și pentru profesori. „Nu e nimic nou sub soare”, a spus cadrul didactic, punând accent pe faptul că acest tip de subiect este frustrant pentru acei tineri care citesc foarte mult și lucrează pe text.
„E clar că interesul major clasei de filologie a fost pentru poezie, pentru romanul modern sau drama «Iona». Vorbim despre literatură care e mai actuală față de problemele și emoțiile lor. În ceea ce privește «Moara cu noroc» și «Povestea lui Harap Alb», oricât de dragi ne sunt, este destul de anevoios să te întorci în 2025 la o realitate socială și filosofică din secolul al XIX-lea. În ultimii cinci ani, am văzut Slavici de trei ori și Caragiale de două ori. Aș vrea să existe curajul de a da la Bacalaureat și literatură modernă, pentru că nu le-ar face un rău copiilor”, a declarat Serinella Zara.
Cât despre faptul că subiectul de „caracterizare a unui personaj” ar fi mai puțin posibil la profilul real, profesoara de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” a spus că nu este un motiv bun de invocat. Potrivit acesteia, era la fel de probabil să existe acest tip de subiect la real pe cât era și la uman.
„Dintotdeauna s-a știut că dacă pică particularitățile unui text narativ la real, cei de la uman vor avea un personaj. În același timp, se știa că dacă dau un personaj la real, la uman vor fi două personaje. Dacă elevii de la real nu se așteptau la caracterizare, înseamnă că nu le-a spus nimeni la clasă. Subiectul cu particularitățile unui text este cel mai dificil, pentru că trebuie să știe trăsăturile unei epoci, ale unei orientări”, a explicat Serinela Zara, pentru „Ziarul de Iași”.
Ce exerciții i-ar putea pune în dificultate pe absolvenți?
La subiectul I, partea A, exercițiul 3, candidații la examenul de Bacalaureat au avut de precizat „momentul zilei în care are loc cursul de inaugurare susținut de Vasile Pârvan”, justificând răspunsul cu o secvență din text. Secvența era, potrivit baremului, „soarele de toamnă, în crepuscul, străbătea palid și delicat pe ferestrele largi ale sălii de curs, prefirându-și ultimele raze”. Potrivit profesoarei Serinella Zara, dacă absolvenții care au susținut proba nu cunoșteau semnificația cuvântului „crepuscul”, ar fi putut greși momentul zilei.
Tot aceasta a mai spus că la exercițiul 5 de la subiectul I, partea A, unde aveau de prezentat atmosfera din sala „Odobescu”, de dinaintea începerii cursului, candidații neatenți și fără capacitatea de a înțelege textul ar fi putut greși.
Camelia Gavrilă: „E foarte important să respecte structura unui text argumentativ”
La punctul B al subiectului I, profesorul Emil Munteanu a vorbit despre dificultatea care ar putea fi legată de textul argumentativ, dar care este „pusă sub preș” de barem.
„Dacă ne gândim la relația dintre înfățișare și succes, acolo se putea nuanța, se putea discuta mai mult. Acesta mi se pare că ar fi putut fi un text ofertant și problematic, dar felul în care acum sunt evaluate aceste teze nu mai lasă loc problematizării, pentru că poți obține o notă foarte bună în momentul în care respecți structura unui text argumentativ, folosești superficial textele suport și dai un exemplu banal”, a explicat Emil Munteanu.
Potrivit Cameliei Gavrilă, textul argumentativ solicitat la subiectul IB ar putea surpinde „acele contraste între aparență și esență, între indiferența față de canoanele estetice și aspectul exterior”. Cadrul didactic a supliniat importanța respectării structurii unui text argumentativ, cu elemente care țin de ipoteză, argument, contraargument, concluzie și conectori..
„E foarte important să respecte structura unui text argumentativ, dar mai ales calitatea și rafinamentul unor argumente care ar putea ține de ordin psihologic, de elemente care să diferențieze și să ofere o șansă unor elevi de a primi mai mult decât alții prin ceea ce spun”, a declarat Camelia Gavrilă.
O cerință care nu ar trebui să le ridice probleme absolvenților
Serinella Zara a transmis că itemul cu notațiile autorului este deja unul clasic și face parte din cele patru posibile cerințe ce pot fi la subiectul al II-lea, deja cunoscute de toți absolvenții.
Directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi” a explicat, însă, utilitatea acestui tip de subiect care pune în evidență genul dramatic, întrucât, de-a lungul timpului, „absolvenții se vor confrunta cu mersul la un spectacol și cu înțelegerea acestuia, iar elementele de structura specifice operei dramatice sunt foarte importante”.
„Secvența selectată este destul de transparentă ca elemente care pot argumenta rolul didascaliilor, fie că ne referim la un contur spațial, la un timp anume, dar mai ales la reacțiile și trăirile personajelor, la elemente de portret psihologic pe care le poți intui prin analiza didascaliilor”, a menționat Camelia Gavrilă.
Absolvenții care au susținut Bacalaureatul: „Subiectele au fost ușoare”
Reporterii „Ziarul de Iași” au așteptat să se încheie proba la Limba și literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat în fața Colegiului Național din Iași, unde au susținut proba scrisă atât absolvenții de la instituția deja menționată, cât și cei de la Colegiul „Richard Wurmbrand” și Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”. „Subiectele au fost ușoare” a fost sintagma amintită de majoritatea elevilor intervievați.
Părerile candidaților de la profilul real sunt împărțite, mai ales în ceea ce privește subiectul al III-lea, de la „nu mă așteptam să avem caracterizare la ultimul subiect” la „am improvizat pe moment” și la „mi s-a părut ușor”. Potrivit absolvenților de la real, neoficial știau că este mai probabil să aibă caracterizarea unui personaj cei de la profilul uman.
„Nu mă așteaptam să avem caracterizare la ultimul subiect. La Limba română, cel mai mult am învățat în ultimele două săptămâni. Subiectul mi s-a părut de nivel mediu – nici foarte greu, dar nici foarte ușor. Mă aștept să iau în jur de 8,50-9,00”, a declarat un absolvent al Liceului de Informatică „Grigore Moisil”.
Mulți absolvenți au explicat că, deși nu erau pregătiți neapărat pentru caracterizare la subiectul al III-lea, au improvizat și au reușit să ducă la capăt proba la Limba și literatura română.
„Nu mă așteptam să pice caracterizare la real, nimeni nu cred că se aștepta. Per total, însă, a fost ok, adică am avut de ales între «Moara cu noroc» și «Povestea lui Harap-Alb». Nu eram neapărat pregătită pentru caracterizare, dar am improvizat. Mă aștept să iau cel puțin 9,00”, a precizat o absolventă a Liceului de Informatică „Grigore Moisil”.
În ceea ce privește subiectul de la profilul uman, unde au avut de scris relația dintre două personaje la subiectul al III-lea, absolvenții claselor a XII-a, au spus că nu au fost surprinși. Au explicat că surprinderea lor a constat în faptul că s-a dat din nou Ioan Slavici, după atâția ani în care „Moara cu noroc” a fost la ultimul subiect de Bacalaureat.
„Subiectele mi s-au părut ușoare. Mă așteptam să avem relația dintre două personaje, dar nu mă așteptam la Ion Creangă sau Ioan Slavici. Per total, subiectul a fost ușor și mă aștept la o notă mare”, a transmis o absolventă a Colegiului Național din Iași.
Despre examenul de Bacalaureat în județul Iași
Prima probă scrisă din cadrul examenului național de Bacalaureat din sesiunea iunie 2025 a avut loc marți, 10 iunie. La nivelul județului Iași, au fost organizate 16 centre de examen. La prima probă au fost prezenți 4.255 candidați din totalul de 4.286 candidați înscriși, prezența fiind de 99,28%. Nu a fost eliminat niciun elev pentru tentativă de fraudă.
Miercuri, 11 iunie, urmează proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie). Vineri, 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și a specializării – în funcție de filieră, profil și specializare au putut opta pentru una din cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie.
Subiectele și baremele pot fi accesate aici.
Publicitate și alte recomandări video