Bacalaureat: Ce spun profesorii ieșeni despre subiectele la Limba română. „Sunt previzibile. Filosofia lor ar trebui regândită”

Profesorii din Iași au considerat subiectele ca fiind previzibile, fără să îi pună în valoare pe elevii care citesc și interpretează opere literare. În plus, nuvela de la subiectul al III-lea nu reprezintă un element de noutate pentru examenul de Bacalaureat.

Subiectele la Limba română din cadrul Bacalaureatului 2024

Subiectele au fost comune pentru toate filierele, cu excepția ultimei cerințe. Absolvenții filierei teoretice – profilul real, filierei tehnologice și vocaționale, cu excepția profilului pedagogic, au avut de prezentat particularitățile unei nuvele studiate. Cei de la filiera teoretică – profilul umanist și vocațional – profilul pedagogic au analizat construcția unui personaj dintr-o nuvelă studiată.

La primul subiect, elevii au avut de rezolvat cinci exerciții bazate pe un fragment din „O vizită la Tudor Arghezi” de Gabriel Dimisianu. Cerințele 1 și 2 au inclus indicarea sensului din text al secvenței „pe neașteptate” și al cuvântului „împrejurare” și numirea revistei la care lucrează un personaj din textul dat. La exercițiul 3, elevii au avut de justificat printr-o secvență din text, cum își propune să se comporte Dimisianu în vizită la Arghezi. La exercițiul 4, au avut de explicat motivul pentru care Gabriel Dimisianu este surprins când Tudor Arghezi intră în cameră, iar la ultima cerință au prezentat o trăsătură morală a lui Gabriel Dimisianu, pe baza informațiilor din text.

Citiți și: Ce subiecte au picat la Limba și Literatura Română/Bacalaureat 2024

La partea B a primului subiect, cerința a cerut redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze dacă emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării, prin raportare la fragmentul dat și la experiența personală și culturală.

La subiectul al II-lea, absolvenții de clasa a XII-a au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului, pe baza unui fragment din piesa de teatru „Omul cu mârțoaga”, de George Ciprian.

„Subiecte ușoare și previzibile” la prima probă a Bacalaureatului

Reporterii „Ziarul de Iași” au contactat trei profesori ieșeni pentru a obține opinii despre subiectele de la proba scrisă de Limba română din cadrul examenului de Bacalaureat. Potrivit acestora, subiectele au fost ușoare, echilibrate și previzibile.

Serinella Zara, profesoară de limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, a explicat că structura subiectelor era bine-cunoscută și nu a fost vreo surpriză nici pentru elevi, nici pentru cadre didactice.

„Pentru un profesor de română cu ani de zile în învățământ, nu este absolut nicio surpriză modul în care sunt construite subiectele. Nici pentru elevi nu este o surpriză. Atât de cunoscută este formula, încât ea nu poate genera surprize. Poate doar la ultimul subiect, acolo unde nu știu dinainte «ce va pica», ceva clasic sau ceva modern”, a declarat Zara.

Ea a subliniat că pentru un tânăr care susține examenul o singură dată, Bacalaureatul este unic și, probabil, nu se gândește la toate discuțiile despre structură care apar între profesori.

„Există, însă, această discuție pentru elevii care au apetență pentru ceea ce înseamnă interpretare. În momentul în care subiectele sunt concepute după un barem destul de riguros, iar aici mă refer la eseu, acel elev care citește și filosofează se va simți încorsetat”, a completat Serinella Zara.

Camelia Gavrilă, profesoară de limba română și directorul Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași, a considerat subiectul echilibrat și în limita programei pentru Bacalaureat. Totodată, a spus că ultimul subiect, care prevede un text epic, este, în general, agreat de elevi.

„Subiectul nu ar trebui să pună probleme. Un elev care se pregătește pentru examenul de Bacalaureat nu avea cum să nu treacă printr-un scriitor precum Ioan Slavici, prin ideea de nuvelă ca specie epică semnificativă. Nota mare, spre deosebire de Evaluarea Națională unde elevi foarte buni puteau rata o notă maximă pentru că erau atât de fragmentate cerințele, va putea fi luată la Bacalaureat de un elev care s-a pregătit, care are experiențe de lectură și care știe să se apropie de textul literar. Nu este imposibilă nota maximă”, a spus Camelia Gavrilă.

Emil Munteanu, profesor de limba română la Colegiul Național din Iași, a explicat că subiectele sunt lipsite de originalitate și nu pun în valoare lectura elevilor. Cadrul didactic a mărturisit că știe mulți elevi care au obținut note foarte mari în anii anteriori, deși nu au citit nicio carte.

„Subiectele au fost chiar previzibile, foarte ușoare. Este clar că suntem în situația în care filosofia subiectelor de la Bacalaureat ar trebui regândită. Noi știm că acest examen reglează lectura din liceu a elevilor, ori senzația pe care o am eu în momentul de față este că nu își dorește nimeni ca elevii noștri să citească. Subiectele au fost banale, nu pun în valoare absolut nimic și nu demonstrează capacitatea elevului de a crea, de a scrie, de a produce un text, de a problematiza. Asta se întâmplă de mulți ani și văd că nimeni nu vrea să schimbe nimic”, a declarat Emil Munteanu.

Nuvela, un subiect „clasic” pentru examenul de Bacalaureat

La cel de-al III-lea subiect, absolvenții filierei teoretice – profilul real, filierei tehnologice și vocaționale, cu excepția profilului pedagogic, au avut de prezentat particularitățile unei nuvele studiate, iar cei de la filiera teoretică – profilul umanist și vocațional – profilul pedagogic au analizat construcția unui personaj dintr-o nuvelă studiată. Mulți elevi au fost încântați că pot alege „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, însă unii profesori consideră că a devenit deja un subiect clasic pentru examenul de Bacalaurat.

„În momentul în care eu, în calitate de profesor, aflu că au avut nuvelă, mă gândesc că este a nu știu câta oară când corectez opera lui Ioan Slavici în anii aceștia. El dă o singură dată Bacalaureatul, iar în urmă cu trei luni a avut poezie modernă la simulare și nu a făcut nimic. Mi-aș fi dorit, într-adevăr, să aibă la al III-lea subiect Marin Sorescu, Nichita Stănescu, literatură modernă. M-am gândit, însă, că dacă vor să dea un subiect accesibil tuturor, e posibil să fie nuvelă sau basm”, a spus profesoara de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”.

Camelia Gavrilă este de părere că nuvela e un subiect parcurs la școală și nu ar avea cum să fie o surpriză pentru elevi.

„«Moara cu noroc» este, probabil, frecvent aleasă, pentru că se asociază și cu un scriitor canonic care se află în lista ce trebuie parcursă în vederea acestui examen. Mai mult decât atât, este o nuvelă psihologică, complexă, cu un personaj, Ghiță, care are fațete multiple ale evoluției sale. Există un traseu pentru elevul de nota 7 sau 8, în care suportul de conținut, de personaj, de eșafodaj narativ i-ar fi folosit pentru conturarea unei lucrări bune. Pentru elevul mai studios, care țintește spre note mari, evident că trebuiau tehnicile narative, demonstrația riguroasă a ceea ce presupune nuvela și referiri la personaje problematice, caracterizate prin introspecție, prin elemente de analiză psihologică”, a precizat directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi”.

La ultimul subiect, deși foarte mulți absolvenți au mers pe varianta „Moara cu noroc”, aceștia puteau alege și „În vreme de război”, nuvela psihologică a lui Ion Luca Caragiale, „La țigănci”, nuvela fantastică a lui Mircea Eliade, sau „Alexandru Lăpușneanul” a lui Costache Negruzzi.

Subiectul I nu le-ar fi putut pune probleme absolvenților

Primul subiect, cel la care elevii au avut de rezolvat cinci exerciții pe baza unui fragment din „O vizită la Tudor Arghezi” de Gabriel Dimisianu, iar apoi de realizat un text argumentativ cu privire la emoții, ar trebui să poată fi rezolvat de toți, potrivit profesorilor ieșeni.

Camelia Gavrilă a explicat că partea A a primului subiect se axează pe referințe directe din text, pe anumite aspecte lexicale și frazeologice care sunt înțelese de absolvenți, dar și pe înțelegerea semnificațiilor unor idei.

„Mi se pare interesant și chiar va putea face anumite diferențieri la nivelul notelor mari, conducând elevul cu experiență de lectură și cu abilități de interpretare spre o notă mare, subiectul I.B, care solicită un punct de vedere, un text de opinie legat de modul în care emoțiile pot influența sinceritatea interferențelor dintre persoane”, a explicat aceasta.

La rândul său, Serinella Zara a remarcat că subiectul a fost accesibil pentru elevi. „Au avut un text despre Tudor Arghezi, care a fost ușor. Sinonimele au fost ușoare, deși la ele erau de obicei probleme. În cazul textului argumentativ, a fost cam liric subiectul pentru ceea ce înseamnă argumentare, dar accesibil”, a transmis profesoara.

Au avut de explicat rolul didascaliilor, la cel de-al II-lea subiect

Profesoara de limba română de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași a explicat că subiectul al II-lea a fost avantajos pentru elevi.

„Subiectul al II-lea cred că este în favoarea elevului, pentru că, dincolo de faptul că un text dramatic are complexitatea lui, erau suficient de generoase didascaliile din care s-ar fi putut extrage elemente legate de indici spațiali, de decor, mișcarea și atitudinea personajelor. Erau aspecte de exterior care puteau sprijini elevul în a demonstra că partea de dialog, element de compoziție a textului dramatic, este dublată de aceste inserții reprezentate de notațiile scenice. Sunt mai puține referiri la partea de portret”, a declarat Camelia Gavrilă.

Elevii sunt mulțumiți de subiectele de la Bacalaureat

Subiectele au fost pe placul elevilor. O absolventă de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Emil Racoviță” a declarat că subiectele au fost exact ceea ce și-a dorit.

„Subiectele au fost ușoare, iar faptul că am avut nuvela și am putut să aleg «Moara cu noroc» a fost foarte bine pentru mine. Am mare încredere în ceea ce am rezolvat și sper să iau o notă cât mai mare”, a precizat aceasta.

Un alt absolvent de la același colegiu a menționat că ar fi preferat un roman la ultimul subiect, dar s-a descurcat bine și cu nuvela.

„Speram să avem vreun roman la Bacalaureat și nu pot spune că am fost foarte bine pregătit pentru nuvelă. Însă, am învățat nuvela pentru simulare și cunosc firul narativ al operei, astfel încât am reușit să scriu tot ceea ce trebuie. Punctul B de la subiectul I a fost interesant, am trecut prin diverse gânduri și amintiri atunci când am rezolvat”, a transmis tânărul.

Elevii de clasa a VIII-a, mai pregătiți decât cei de a XII-a

Profesoara de limba română de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” a observat o diferență între elevii de clasa a VIII-a și cei de clasa a XII-a. Aceasta este de părere că absolvenții de liceu, având în vedere simularea din luna martie, au mai multe probleme de exprimare decât elevii care urmează să treacă în clasa a IX-a.

„Dacă mă gândesc la ceea ce am întâlnit la simularea din luna martie, mă cutremur, pentru că la clasa a VIII-a am văzut că nivelul este net superior celor de clasa a XII-a. Nu prea am întâlnit teze la clasa a VIII-a în care copiii să nu știe să se exprime, chiar și cu erori. În schimb, la clasa a XII-a, când a fost simularea, m-am îngrozit. Era o neputință totală de a înțelege ceea ce li se cere, ei doar transcriau sau nu reușeau să își adune cuvintele. Nu înțeleg această diferență majoră, pentru că, la un moment dat, și ei au fost în clasa a VIII-a. Cei mai mulți de clasa a XII-a, din ceea ce am corectat eu, au picat Bacalaureatul la simulare. Sunt curioasă dacă va fi aceeași situație și acum”, a explicat profesoara.

Un alt aspect important pentru corectitudinea evaluărilor a fost realizarea unei conferințe video pentru toți profesorii corectori din țară. Serinella Zara ne-a transmis că profesorilor le-a fost clarificat baremul înainte de corectarea lucrărilor de la Evaluarea Națională.

„Pentru prima dată am fost adunați într-o conferință video toți cei din țară, din toate centrele de corectură, cu Ministerul Educației și cu o persoană abilitată care să explice baremul, tocmai pentru a ne pune de acord cu toții, pentru a privi toți în aceeași direcție. Cred că asta va duce la reducerea situației de diferențe între corectori. Acesta este un lucru bun și este prima dată când se întâmplă de când sunt în sistemul de învățământ. Acum revine exclusiv în sarcina profesorilor să fie atenți și să aplice cum trebuie baremul. Tuturor ni s-a explicat același lucru și nu ar trebui să avem decalaje între noi”, a subliniat Serinella Zara.

Despre prima probă a examenului de Bacalaureat

La nivelul județului Iași, au fost organizate 18 centre de examen. Au fost prezenți 5.008 candidați din totalul de 5.063 candidați înscriși pentru această probă, adică 98,91%. Nu au participat 55 de candidați și un candidat a fost eliminat pentru tentativă de fraudă.

Marți, 2 iulie, urmează proba obligatorie a profilului (Matematică și Istorie), iar joi, 4 iulie, va fi proba la alegere a profilului și a specializării (se poate opta, în funcție de filieră, profil și specializare pentru una din cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie).

Citiți și: Bacalaureat 2024: Rată de participare de 98,3% la proba de Limba română a examenului

Rezultatele inițiale vor fi publicate luni, 8 iulie, până în ora 12:00. În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD), afișarea rezultatelor se va face prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.

Contestațiile vor putea fi depuse în aceeași zi, în intervalul orar 12:00-18:00. Rezultatele finale vor apărea vineri, 12 iulie, în centrele de examen și online.

Pentru a promova examenul de Bacalaureat, un absolvent trebuie să susțină toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie de cel puțin 6 la probele scrise.

Publicitate și alte recomandări video