Bacalaureat: Subiecte de dificultate medie la Matematică și Istorie. „Nu este nicio legătură a matematicii cu partea practică”
Proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) din cadrul examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024, s-a desfășurat marți, 2 iulie. La nivelul județului Iași, 4.998 de candidați din cei 5.074 înscriși au participat la examen, reprezentând 98,50% din total. Aceasta reprezintă o scădere cu 0,41 de procente față de ziua anterioară, când au participat 98,91% din candidații înscriși. Potrivit profesorilor ieșeni, gradul de dificultate al subiectelor a fost mediu, însă la Matematică sunt în continuare cerințe abstracte, fără aplicabilitate în viața reală.
Bacalaureatul la Matematică l-au susținut elevii de la specializarea Matematică-Informatică, specializarea Științe ale Naturii și filiera tehnologică, fiind trei tipuri de subiect, în funcție de specializare și filieră.
Absolvenții filierei teoretice – profilul umanist și filierei vocaționale au susținut proba la Istorie. Aceștia au avut de rezolvat șapte exerciții la primul subiect, pe baza a două fragmente-suport („Istoria medie a românilor” de M. Oproiu și „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova” de I. A. Pop și I. Bolovan), șase exerciții la subiectul al II-lea, bazate pe textul-suport „Istoria modernă a românilor” de N. Isar. La cel de-al III-lea subiect au avut de realizat un eseu de aproximativ două pagini despre România postbelică.
Dificultate medie și aplicabilitate limitată în cazul subiectelor la Matematică
Profesorii contactați de reporterii „Ziarul de Iași” consideră că subiectele la Matematică au fost, în general, de nivel mediu și conforme cu programa școlară.
„Subiectele de la matematică au fost în limitele programei, de nivel mediu. Nu cred că la vreuna dintre specializări au fost probleme, fiindcă m-am uitat pe toate cele trei tipuri de subiecte. Dacă s-a lucrat și s-a respectat programa în demersul didactic, nu aș putea spune că a fost vreun exercițiu mai special”, a declarat Dorina Carapanu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” din Iași.
Cu toate acestea, gradul de dificultate nu reprezintă neapărat un reper în discuția despre subiectele de la Bacalaureat, potrivit profesoarei de matematică Mihaela Popa, fost secretar de stat în Ministerul Educației, care este de părere că acest examen ar trebui să evalueze cât de pregătit este absolventul în domeniul pe care l-a ales, mai ales în cazul filierei tehnologice.
„Dacă ne referim la clasele de Matematică-Informatică, care doar în acest domeniu s-au pregătit, gradul de dificultate este făcut diferențiat, adică sunt în prima parte șanse de minim nota 6. Însă, nu asta este interpretarea corectă, pentru că nu asta înseamnă Bacalaureatul. Reprezintă, de fapt, evaluarea unui elev după ce a făcut patru clase de liceu, a modului în care este pregătit pentru viață în domeniul pe care l-a ales”, a explicat aceasta.
Mihaela Popa a subliniat, de asemenea, importanța corelării subiectelor de examen cu aplicabilitatea practică a cunoștințelor. Totodată, a precizat că este vorba despre „viteză” în cele trei ore în care tinerii au de rezolvat toți acei itemi.
„Elevul are, fie că a ales liceul teoretic, vocațional sau tehnologic, aceleași subiect, puțin schimbat, dar la fel de abstract. Avem nevoie de ingineri pregătiți în domeniul electrotehnicii care, într-adevăr trebuie să cunoască și matematica, dar trebuie să vedem cât de pregătiți sunt și în domeniul lor. De exemplu, să ne gândim la un exercițiu cu rezolvarea unei integrale. Elevul trebuie să știe să rezolve integrala, dar de ce îi trebuie? Pentru ce trebuie să știe să rezolve o integrală? Nouă materia ne răspunde la această întrebare, însă la Bacalaureat nu vedem nimic”, a adăugat profesoara.
Bacalaureatul la Matematică pentru specializarea Matematică-Informatică
Profesorii și elevii sunt în acord cu subiectele de la Matematică pentru specializarea Matematică-Informatică, considerând că au fost accesibile și nu au prezentat dificultăți majore.
„Subiectul de la specializarea Matematică-Informatică nu a avut nimic spectaculos, niciun subpunct care să reprezinte o problemă. La examenul la matematică, suntem obișnuiți ca anumiți elevi care nu au această disciplină drept obiect prioritar să nu rezolve anumite subpuncte. Însă, nu a fost cazul aici, pentru că niciun subpunct nu a depășit nivelul mediu. Orice copil care s-a pregătit cât de cât serios la matematică, nu are probleme să ia un 8. Nu a fost nimic ce nu putea fi făcut”, a declarat Ciprian Baghiu, profesor de matematică la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași.
Un absolvent al Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași ne-a transmis că subiectele de la specializarea Matematică-Informatică i s-au părut „ușoare”, așteptându-se la nota 9,70. „Subiectele mi s-au părut destul de ușoare. Nu a fost niciun subiect care m-a pus în dificultate”, a precizat acesta.
Bacalaureatul la Matematică pentru specializarea Științe ale Naturii
Aceeași părere rămâne valabilă și în cazul subiectelor la Matematică pentru specializarea Științe ale Naturii, unde profesorii consideră că au fost echilibrate și nu ar fi trebuit să pună în dificultate un elev care s-a pregătit constant.
„Singura dificultate în tot subiectul a fost exercițiul 1.c) de la subiectul al III-lea. În rest, au fost exerciții clasice pentru copii. Din câte am înțeles, elevii se așteptau la subiecte mai grele. În general, subiectele făcute de Minister sunt echilibrate și reprezintă un punct de reper pentru examen”, a transmis un profesor de matematică de la un liceu din municipiul Iași, care a dorit să rămână anonim.
Elevii au remarcat, de asemenea, că subiectele au fost mai ușoare decât se așteptau. Rareș C., absolvent al Colegiului Național „Emil Racoviță” din Iași, a precizat că doar la exercițiul 2 de la subiectul al II-lea aștepta legi de compoziție în loc de polinoame, însă a spus că s-a descurcat, așteptându-se la o notă între 9 și 9,50.
Roxana P., absolventă a Colegiului Național „Costache Negruzzi”, a avut o experiență similară, menționând că a întâmpinat dificultăți doar la un singur exercițiu. „Subiectul a fost destul de ușor. Mi-a pus probleme doar exercițiul 1.c) de la subiectul al III-lea, pe care inițial nu am știut cum să îl abordez, însă până la urmă l-am dus la capăt. În rest, subiectele mi s-au părut abordabile”, a declarat tânăra.
Elevii de la filiera tehnologică nu sunt evaluați la materiile specifice
Absolvenții de la filiera tehnologică au susținut proba obligatorie a profilului tot la Matematică, însă, potrivit profesoarei Mihaela Popa, evaluarea lor la această materie nu reflectă competențele specifice domeniului în care s-au pregătit.
„La un liceu tehnologic, un Bacalaureat este o finalitate a unui ciclu în care un elev trebuie să aibă o diplomă de certificare a pregătirii lui într-un anumit domeniu. Niciunul dintre subiectele acestea nu ne arată cât de pregătit este în domeniul lui un elev care termină textile, construcții sau electrotehnică. Din punctul meu de vedere, cred că mergem pe ideea unor profesori care lucrează cu olimpici sau cu clase de top, care se pregătesc și în privat. Sunt dezavantajați copiii de la licele tehnologice, care se pregătesc pentru un profil pe care nu îl verificăm niciodată”, a precizat Mihaela Popa.
Totodată, aceasta a explicat că subiectele de la examenul de Bacalaureat nu reflectă propunerile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
„Subiectele seamănă perfect cu cele din anii trecuți. Nu au ținut cont deloc de propunerile și obiecțiile OECD-ului, adică matematica să aibă legătură și cu partea practică. Formatul este același, subiectele sunt abstracte, nu este nicio legătură a matematicii cu partea practică, deși aceasta a fost o propunere OECD-ului. Avem o nouă lege, dar Bacalaureatul este identic, nu s-au schimbat formatul, competențele și itemii”, a adăugat profesoara.
Subiectele la Istorie au fost de dificultate medie
Subiectele de la examenul de Istorie au fost echilibrate și de dificultate medie, acoperind o gamă largă din programa școlară, conform profesorilor ieșeni. Eliza Ilie, profesoară de Istorie la Colegiul Economic Administrativ din Iași și Inspector Școlar pentru Istorie și Discipline Socio-umane, a remarcat echilibrul între problemele de politică externă și cele de politică internă, menționând că doar două exerciții ar fi putut pune probleme candidaților.
„Cei doi itemi care le-ar fi putut pune probleme au fost o cerință a eseului, unde trebuiau să menționeze două acțiuni de politică internă ale României din perioada 1964-1985, și exercițiul 6 de la subiectul I, pentru că erau necesare competențe de vocabular specifice relațiilor externe din timpul Evului Mediu”, a declarat Eliza Ilie.
Structura subiectelor a fost apreciată și de Carmen Tomescu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Ea a subliniat că subiectele au fost de dificultate medie, fără capcane, respectând structura anunțată de Ministerul Educației.
„Nu au fost lucruri care să nu fi fost făcute sau elemente suplimentare. Elevii trebuiau să fie foarte atenți, de exemplu, la relația cauză-efect, pentru că în sursa B erau vreo trei relații de cauzalitate. Am văzut că cei care au redactat subiectele au ținut cont și de acel conector și, atunci, copiii s-au putut orienta, fiind «de aceea», care introduce efectul. Mai era «din cauza» și era clar și aici. Trebuia atenție pentru fiecare cerință în parte”, a explicat profesoara.
Aceasta a mai apreciat că la ultimul subiect, unde candidații au avut de redactat un eseu despre România postbelică, perioadele istorice din care puteau alege informațiile au fost mai extinse.
„La subiectul al III-lea, unde a fost un eseu despre România postbelică, a fost informație mai proaspătă în memoria elevilor, fiind în programa realizată mai spre final, plus că perioadele istorice au fost mai largi. De exemplu, la prima cerință era 1946-1960, la a doua cerință a fost 1964-1985, nu a fost pe perioade foarte mici, de 2-3 ani, ca ei să fie constrânși să pună o anumită rezolvare”, a completat Carmen Tomescu.
La rândul lor, elevii au găsit subiectele accesibile. Elena A., absolventă a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași, a menționat că subiectele i-au plăcut și nu a întâmpinat dificultăți.
„Subiectele mi s-au părut în regulă, chiar mi-au plăcut. Nu mă așteptam să dea din nou din România postbelică la subiectul al III-lea, dar am reușit să repet toată materia, așa că nu m-a prins nepregătită pe niciun subiect. Nu mi s-a părut nicio cerință prea greu de înțeles. Mă aștept să iau peste 9”, a precizat tânăra.
Examenul de Bacalaureat în județul Iași
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Iași, la proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) din cadrul examenului de Bacalaureat, la nivelul județului Iași, au fost prezenți 4.998 de candidați din totalul de 5.074 de candidați înscriși pentru această probă (98,50%). Nu au participat 75 de candidați, iar unul a fost eliminat pentru tentativă de fraudă. La nivelul județului Iași, au fost organizate 18 centre de examen.
Luni, 1 iulie, la proba la Limba română au fost prezenți 5.008 candidați din totalul de 5.063 candidați înscriși pentru această probă, adică 98,91%. Nu au participat 55 de candidați și unul a fost eliminat pentru tentativă de fraudă.
Joi, 4 iulie, va fi proba la alegere a profilului și a specializării (se poate opta, în funcție de filieră, profil și specializare pentru una din cele 10 discipline: Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare și comunicare, Sociologie și Psihologie).
Rezultatele inițiale vor fi publicate luni, 8 iulie, până în ora 12:00. În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD), afișarea rezultatelor se va face prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.
Contestațiile vor putea fi depuse în aceeași zi, în intervalul orar 12:00-18:00. Rezultatele finale vor apărea vineri, 12 iulie, în centrele de examen și online.
Pentru a promova examenul de Bacalaureat, un absolvent trebuie să susțină toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale, să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie de cel puțin 6 la probele scrise.
Publicitate și alte recomandări video