„Cele mai frecvente cazuri de infecții urinare pe care le vedem sunt date de E. coli, atunci când vorbim de tractul urinar. Este o bacterie care trăiește și o găsim în mod obișnuit în intestin, în organismul uman, și devine patologică atunci când se regăsește în urină într-o cantitate care, pentru un pacient obișnuit, depășește 100 de unități”, a declarat conf.dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog în cadrul unității medicale.

Conf.dr. Ionuț Nistor

Este o infecție care este relativ ușor de diagnosticat și de recunoscut. Dincolo de analizele de specialitate de laborator, se remarcă prin manifestarea de dureri și usturimi la urinat, urinări frecvente, iar în momentul în care apare și o afectare a rinichilor vorbim și de pielonefrită. Aceasta din urmă dă și simptome mai generale, precum greață, vărsături, febră, febră înaltă și stare generală sever influențată. În cazurile cele mai grave pot apărea complicații severe, precum o septicemie.

„Chiar ieri am avut internată o pacientă de 20 de ani cu sarcină de 18 săptămâni, se consideră infecție complicată fiindcă poate afecta atât mama, cât și fătul, iar supravegherea trebuie să fie mai strictă. Ca tratament necesar se administrează intravenos perfuzii, antispastice, inclusiv antibiotice care nu afectează fătul”, a punctat conf.dr. Ionuț Nistor.

 Infecții simple, dublate de germenii rezistenți

Nu toate cazurile de infecții urinare se tratează la spital, a explicat acesta. Majoritatea, depistate la timp, se rezolvă la medicul de familie sau la medicul de medicină internă, care poate da un tratament  care să țină boala sub control atunci când este depistată de la primele simptome. La Parhon ajung, de regulă, situațiile în care pacienții au suferit complicații sau au multi patologii, care au complicații urologice, care pot duce la evoluții nefericite. De regulă la spital ajung extremele de vârstă: pacienții tineri și pacienții bătrâni.

Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 11

Dar și unitatea medicală din Copou se confruntă cu una dintre cele mai complicate „boli” ale sistemului medical: tratarea pacienților care au dezvoltat rezistentă la antibiotice. Fie prin faptul că au fost expuși de-a lungul vieții la tratament cu antibiotice pentru diferitele patologii pe care le-au avut, fie pentru că au luat un germene deja-rezistent la tratamentele clasice. Săptămâna trecută, la unitatea medicală, a fost internată o femeie de peste 80 de ani care suferea de o complicație severă: calcule coraliforme la nivelul rinichilor.

Aceștia sunt o formă de calculi aproape giganți care acoperă aproape integral organul și care dau și unele infecții cu nevoie de drenaj printr-o sondă specială. Doamna respectivă aveam rezistență la toate antibioticele din farmacie spitalului, așa cum au reliefat analizele efectuate, cu excepția unuia singur, care se folosește și el în situații rare, tocmai pentru a nu genera rezistență suplimentară la pacienți, dar și pentru că dă unele efecte adverse mai severe.

„Germenele multidrog rezistent este din păcate o realitatea a spitalelor românești”

„Această complicație asociată din start cu infecții are nevoie de intervenție chirurgicală care la rândul ei este asociată de riscul cu infecție. Germenele multidrog rezistent este din păcate o realitatea a spitalelor românești, din păcate există pacienți care prezintă astfel de infecții, iar în zona noastră, la specificul asociat infecțiilor de tract urinar, este vorba de o bacterie multidrog rezistentă sensibilă la un singur antibiotic. L-am oferit doamnei, este un procedeu și un protocol special de aprobare a utilizării fiindcă îl dăm doar în condiții speciale și unde se întrunesc mai multe condiții. Ne întâlnim cu astfel de cazuri la nivelul spitalului, sunt câteva într-o lună”, a precizat conf.dr. Ionuț Nistor.

Acesta a mai punctat și faptul că una dintre lecțiile învățate din pandemie vizează și raportarea acestor infecții: conform unei proceduri generalizate, stabilită prin ordin de ministru, pacienții care sunt astfel depistați sunt raportați către DSP, care trimite la rândul ei situația la Ministerul Sănătății. Scopul este apoi identificarea potențialei surse: dacă e spitalul unde pacientul a fost internat, dacă e din alt spital sau nu. Pacienții sunt abordați diferit, se formează o comisie medicală la care participă, printre alții, și un epidemiolog. „Situația este mult mai bine reglementată acum decât înainte de pandemie”, a precizat conf.dr. Ionuț Nistor.

Publicitate și alte recomandări video