marti, 19.03.2024
Parlamentul Italiei se va reuni luni pentru a alege un nou preşedinte al Republicii, un post prestigios pentru care actualul premier Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Central Europene, pare cel mai bine plasat, în cadrul unor rocade ce ameninţă supravieţuirea executivului, relatează vineri AFP.
În timp ce negocieri intense au loc în spatele culiselor, fostul premier Silvio Berlusconi a fost cel mai agresiv în campania sa, mergând până la a se lăuda cu sulfuroasele sale petreceri "bunga bunga". Miliardarul de 85 de ani visează de mult la un mandat de şapte ani în fastuosul Palat Quirinal, chiar dacă observatorii se îndoiesc că el ar dispune de voturile necesare. De obicei este greu de prevăzut câştigătorul acestor alegeri cu buletine secrete, un mod de scrutin propice diverselor întorsături de situaţie, notează AFP.
Preşedintele, cu rol în esenţă onorific, exercită o putere considerabilă în caz de criză politică, fie că este vorba de a dizolva parlamentul, de a alege premierul sau de a refuza mandatele unor coaliţii fragile. Iar Italia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate: partidele ce fac parte din coaliţia pestriţă care îl susţine pe Draghi sunt deja pe poziţii de luptă în vederea alegerilor legislative de anul viitor şi haosul ar putea pune în pericol aplicarea planului italian de redresare post-COVID-19.
"Acestea sunt nişte alegeri-cheie şi foarte complicate, pentru că partidele politice sunt slabe, ele sunt într-o stare de fragmentare totală", explică Giovanni Orsina, director al Luiss School of Government de la Roma.
Votul, un seism
Potrivit cotidianului de referinţă Il Corriere della Sera, votul ar putea "lovi guvernul precum un seism", în timp ce Italia luptă împotriva unui nou val de COVID-19, care riscă să perturbe relansarea după recesiunea din 2020. Fost preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, 74 de ani, a dat de înţeles că el este interesat, însă alegerea lui ar lăsa vacant actualul său post de premier într-un moment foarte delicat.
Numit de către preşedintele aflat la sfârşit de mandat Sergio Mattarella, în februarie 2021, Draghi a reuşit să menţină unitatea unui guvern format din aproape toate partidele politice italiene, relansând totodată creşterea economică.
De asemenea, Draghi a supervizat reformele-cheie cerute în schimbul fondurilor prevăzute de planul de relansare al Uniunii Europene (UE), Roma fiind principalul beneficiar al acestora, cu circa 200 de miliarde de euro.
Investitorii internaţionali se tem că Italia, împovărată de datorii, va înregistra întârzieri în calendarul strâns al reformelor, în cazul în care Draghi va părăsi postul de premier.
An preelectoral
Majoritatea experţilor apreciază că Draghi ar fi cel mai bine plasat în calitate de preşedinte, pentru a asigura stabilitatea politică şi bune relaţii cu Bruxellesul, în special dacă dreapta şi extrema dreaptă vor câştiga alegerile prevăzute să aibă loc în 2023. Totodată, nu există certitudini că el va reuşi că continue reformele dacă va rămâne în actuala funcţie. De asemenea, el riscă oricum să-şi piardă postul în urma viitoarelor alegeri.
"Acesta este un an preelectoral. Chiar dacă Draghi rămâne premier, adevărul este că lui îi va fi greu să controleze situaţia politică", partidele politice suprasolicitând în vederea legislativelor, potrivit lui Orsina.
O eventuală soluţie ar consta în numirea ca premier a lui Renato Brunetta, 71 de ani, membru al guvernului actual şi al partidului lui Berlusconi, Forza Italia (dreapta), liderii principalelor partide din coaliţie ocupând până la alegeri posturile ministeriale cele mai importante.
Dacă Draghi rămâne premier, printre alte nume care circulă în presă pentru postul de preşedinte se numără, în afară de Silvio Berlusconi (85 de ani, dreapta), şi fostul şef al executivului Giuliano Amato (83 de ani, centrist), al comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni (67 de ani, de stânga) şi fostului preşedinte al camerei deputaţilor, Pier Ferdinando Casini (66 de ani, centrist).
De asemenea, mulţi doresc ca o femeie să acceadă pentru prima dată la funcţia supremă: în acest caz, preşedinţia ar putea reveni ministrului justiţiei Marta Cartabia (58 de ani, centru-dreapta) sau predecesoarei sale Paola Severino (73 de ani, centru-dreapta), fără a o uita pe preşedinta Senatului, Elisabetta Casellati (66 de ani, dreapta).
Cum se votează
Preşedintele Italiei este ales pentru şapte ani prin sufragiu indirect de către o adunare a membrilor celor două camere ale Parlamentului (630 de deputaţi plus 320 de senatori contra 321 în mod normal, însă alegerea unui senator a fost anulată). La aceştia se adaugă 58 de delegaţi ai regiunilor. În total, 1.008 "mari electori".
În primele trei tururi, este necesară o majoritate de două treimi (672 de voturi). Începând cu al patrulea tur, este suficientă o majoritate absolută (505 voturi). Votul are loc cu buletine secrete la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor.
Din cauza restricţiilor legate de criza sanitară, un singur tur de scrutin va fi organizat pe zi. Permisul sanitar este în prezent cerut pentru a accede în Parlament, ceea ce ar putea împiedica electorii testaţi pozitiv să-şi exprime votul.
Atribuţiile preşedintelui
Preşedintele, şef al statului şi garant al Constituţiei, numeşte premierul şi, la propunerea acestuia din urmă, miniştrii. În caz de criză politică, rolul său este crucial, pentru că el dispune de o anumită libertate în a alege premierul. Astfel s-a întâmplat, de exemplu, atunci când Giorgio Napolitano l-a desemnat pe Mario Monti în 2011 sau când Sergio Mattarella l-a numit pe Mario Draghi în 2021.
Preşedintele are puterea de a dizolva Parlamentul şi eventual de a retrimite legile în Parlament atunci când acestea îi sunt prezentate pentru promulgare. El prezidează şi Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere.
Preşedintele trebuie să aibă cetăţenia italiană şi vârsta de cel puţin 50 de ani. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a obţinut un al doilea mandat.
Palatul Quirinal, sediul Preşedinţiei
Sediul Preşedinţiei Republicii este Palatul Quirinal, fostă reşedinţă a papilor şi regilor Italiei (din 1870 până în 1946), care se înalţă pe vârful colinei cu acelaşi nume.
Construit începând din 1573, Quirinal, ornat cu numeroase opere de artă, este unul dintre cele mai importante palate romane: la origine reşedinţă de vară a papilor, el devine reşedinţa principală a acestora în calitate de suverani lumeşti, în opoziţie cu Vaticanul, sediul puterii lor spirituale: în total 30 de papi au locuit acolo, de la Grigore al XIII-lea până la Pius al IX-lea.
Când Italia se afla sub jugul trupelor napoleoniene, împăratul a ordonat efectuarea de lucrări pentru a face din Quirinal reşedinţa sa romană, însă nu a pus piciorul acolo vreodată.
După proclamarea Republicii, intervenită după referendumul ce a pus capăt monarhiei în 1946, acest somptuos palat de 110.500 metri pătraţi a devenit reşedinţa şefului statului. Dintre toate palatele prezidenţiale din lume, doar cel al preşedintelui turc, de la Ankara, este mai mare.
Cuvinte cheie: + Mario Draghi, magnat, Silvio Berlusconi, BCE
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Petru Movilă, lider al PMP Iaşi, demisionează din funcţia de city manager
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |