Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a precizat, ieri, la prezentarea bilanţului instituţiei pe anul 2017, că aproximativ 1.000 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, o treime dintre aceştia având funcţii de conducere, demnităţi publice. „Trei miniştri, cinci deputaţi, un senator, un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi un secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată. Aceste cifre ne arată că, în principal, cei corupţi au funcţii înalte. Au reţete de fraudare a banului public. Toţi ştiu ce trebuie să facă şi cu cine trebuie să vorbească“, a afirmat Kovesi la începutul prezentării bilanţului, la care a participat şi preşedintele Iohannis, dar a lipsit ministrul Justiţiei.

Şefa DNA a precizat, de asemenea, că o treime din cei trimişi în judecată au comis fraude cu fonduri europene, majoritatea pentru zonele rurale. Codruţa Kovesi a mai declarat că, urmare a deciziei CCR din 2016 privind abuzul în serviciu, au fost închise 275 de dosare, în care prejudiciul era de 148 de milioane de euro. Ea a spus că se pune întrebarea firească dacă în aceste cazuri celelalte instituţii au deschis acţiuni pentru sancţiunea disciplinară.

Procurorul-şef al DNA a subliniat că există situaţii în care autorităţile publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciului şi că este de neînţeles acest refuz. Potrivit raportului, activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluţionat 11.234 de cauze, un procuror având de soluţionat în medie 104 dosare. În total, în 2017 au fost soluţionate pe fond 3.893 de dosare, mai multe decât în 2016 (3.341), fiind cel mai mare număr de dosare soluţionate într-un singur an de la înfiinţarea instituţiei. De asemenea, se mai arată în raport, au fost trimişi în judecată 997 de inculpaţi în 381 de dosare penale, dintre acestea în 91 de cauze inculpaţii trimişi în judecată şi-au recunoscut vinovăţia, mai multe decât în 2016 (80 de acorduri de reunoaştere a vinovăţiei).

DNA a identificat manageri de spitale care iau comisioane între 5 şi 20%

Laura Codruţa Kovesi a mai declarat că instituţia a identificat manageri de spitale care iau comisioane între 5 şi 20% din valoarea contractelor de la furnizorii de servicii, în multe cazuri, folosul fiind obţinut de persoane din anturajul acestora ori din aceeaşi grupare politică. „Condiţionează buna derulare a contractelor încheiate şi plata facturilor de achitarea unor „comisioane“ cuprinse între 5 şi 20% din valoarea contractului şi obţin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro“, a declarat Kovesi, precizând că într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediară“ a fost de 1 milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului şi cel mai des achiziţia a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită şi mita ce a fost primită de manager. „Sigur, nu toţi managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi. Şi în domeniul sănătăţii există o perioadă mare de timp între producerea faptei şi momentul des­coperirii acesteia“, a arătat şefa DNA. „Ce şanse reale de recuperare a prejudiciului de 1,5 milioane lei există atunci când fapta este sesizată de Curtea de Conturi la 6 ani după producere? Vă dau un singur exemplu: Contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfăşurat de Curtea de Conturi şi sesizare la DNA în 2016. Rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor“, a exemplificat Codruţa Kovesi. Ea a menţionat că folosul ilicit obţinut prin astfel de fapte nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat, de multe ori, folosul este obţinut de persoane din anturajul său ori din aceeaşi grupare politică. „Sumele de bani provenite din infracţiuni de corupţie, fraudă în achiziţii publice sau evaziune fiscală au fost folosite, ulterior, pentru finanţarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale“, a adăugat Kovesi.

Un dosar cu 465.000 de file

Potrivit raportului, peste 6.000 de cauze au rămas nesoluţionate anul trecut. De asemenea, instanţele au condamnat 713 inculpaţi în baza rechizitoriilor procurorilor anticorupţie, dintre care 79 de persoane cu funcţii înalte în stat sau în instituţiile publice. „Nu putem soluţiona, cu resursele actuale, toate cauzele pe care le primim într-un an. DNA are în investigare cauze ce implică de cele mai multe ori administrarea unui probatoriu complex“, a spus Kovesi. Ea a dat exemplu un dosar în care au fost audiaţi 1.053 de martori şi 73 de suspecţi, au fost făcute 55 de percheziţii domiciliare şi au fost 135 de ridicări de documente de la persoane fizice şi juridice, au fost luate 64 de măsuri asiguratorii şi au fost sechestrate bunuri în valoare de peste 2,8 milioane de euro. În acelaşi dosar, care are peste 465.000 de file, s-au luat măsuri preventive faţă de 35 de inculpaţi. Potrivit raportului, anul trecut au fost audiate în total peste 23.100 de persoane, 85 de persoane, în medie, pe zi, şi au fost studiate 12 milioane de documente.