Banii UE care au împărţit în 12 judeţul Iaşi. O analiză inedită, în premieră, pe acest subiect
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 16.04.2021

Bilanţul GAL-urilor: structurile prin care banii europeni sunt atraşi mult mai uşor

Banii UE care au împărţit în 12 judeţul Iaşi. O analiză inedită, în premieră, pe acest subiect

GALERIE
combina
  • combina
- +

„Ziarul de Iaşi“ publică un nou articol din seria „Cum s-au cheltuit banii europeni în judeţ? Astăzi, totul despre cele 12 milioane de euro care au ajuns în zona rurală direct pe proiecte mici, aprobate local. Axa „Leader“ este una unică, îmtrucât vine cu o abordare „de jos în sus“: de la comunităţile mici, care le şi aprobă în final. 97 din cele 100 de unităţi administrative ale judeţului sunt împărţite în nu mai puţin de 12 GAL-uri (Grup de Acţiune Locală). Sunt structuri care răspund şi unei mai vechi cerinţe a UE faţă de România: avem comune, dar şi judeţe, prea mici ca să cerem separat fonduri. GAL-urile „Ştefan cel Mare“, „Dealurile Bohotinului“, „Stejarii Argintii“, „Poiana Vlădicăi“ sunt doar patru dintre acestea, fiecare grupând până la 15 comune şi derulând zeci de proiecte în comun pe bani europeni, care de care mai interesante.

Comunităţile ieşene au atras aproape 12 milioane euro în cadrul liniei de finanţare „Leader“. Componentă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), axa „Leader“ este unică întrucât propune o abordare „de jos în sus“: proiectele sunt selectate de la nivel local. În judeţul Iaşi, doar trei unităţi administrativ-teritoriale din 97 nu fac parte dintr-un Grup de Acţiune Locală (GAL), o structură asociativă prin intermediul căreia sunt stabilite proiectele şi sunt repartizate fondurile. Primarii din judeţ ne-au declarat că, de regulă, proiectele propuse la nivel local sunt acceptate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), for ce validează propunerile deja admise la nivel de GAL. Cu toate că prin axa „Leader“ apelurile de finanţare sunt competitive, practica neoficială la nivel de GAL, aşa cum ne-au precizat mai mulţi consultanţi în fonduri europene, este una de negociere: primarii localităţilor stabilesc între ei proiectele şi fondurile alocate astfel încât să existe un oarecare echilibru. În judeţul Iaşi au fost constituite 12 GAL-uri, care cuprind, în total, 100 de localităţi, câteva inclusiv din judeţe limitrofe (Vaslui, Neamţ şi Botoşani). Structurile locale deservesc o populaţie de aproape 450.000 de persoane, iar unităţile teritorial-administrative care fac parte din GAL-uri însumează o suprafaţă totală de circa 5.500 kilometri pătraţi. Spre diferenţă, suprafaţa municipiului Iaşi este de aproape 100 kilometri pătraţi.

Bani mai puţini în actuala programare

Primarii şi consultanţii în fonduri UE spun, la unison, că principiul după care funcţionează un GAL este unul de bun augur. Totuşi, există şi unele lacune: gradul de autonomie în luarea deciziilor ar fi doar unul aparent întrucât, în cele din urmă, proiectele stabilite la nivel local trebuie reverificate de către AFIR. „Axa Leader a pornit de la o idee bună, dar GAL-ul a devenit mai mult un intermediar, nu are putere absolută de decizie“, a spus Ionuţ Tudorache, consultant în cadrul unei firme ieşene ce se ocupă de proiecte europene. Totuşi, primarii din judeţ spun că evaluarea decurge foarte repede, iar modul de lucru este mai eficient decât la alte măsuri de finanţare ale PNDR. Singura problemă: banii sunt mai puţini în actuala programare în condiţiile în care apetitul pentru fonduri a crescut în rândul beneficiarilor. „GAL-urile sunt mai aproape de oameni. Proiectele sunt aprobate la nivel local, iar măsurile de finanţare sunt create în funcţie de necesităţile din teren. În primul rând, se fac întâlniri în fiecare localitate cu persoanele interesate şi apoi se construiesc acele măsuri, şi le finanţăm în funcţie de ce bani avem şi ce cereri sunt pe piaţă“, a comentat Cătălin Lupu, primar al comunei ieşene Ciurea şi reprezentant legal al GAL „Colinele Iaşului“, structură locală ce are în implementare cele mai multe proiecte din judeţul Iaşi: 38 de iniţiative, în valoare de aproape 2,1 milioane euro. După aprobarea la nivelul fiecărui GAL, proiectele sunt verificate din punct de vedere al eligibilităţii de către oficiul judeţean al AFIR sau, după caz, la centrul regional, dacă proiectul prevede lucrări de construcţii. „Proiectele merg destul de repede în evaluare. Nu au fost probleme de respingere, ce a fost selectat la nivel local nu a fost întors de la finanţare“, a mai spus Lupu. Primarul din Ciurea a adăugat că problema axei Leader în actuala programare constă în faptul că au fost alocări financiare mai mici. În context, el a precizat că multe structuri locale din ţară aşteaptă ca Ministerul Agriculturii să facă o suplimentare de fonduri, mai ales că au existat promisiuni în acest sens în special în ceea ce priveşte grupurile de acţiune care au performat.

Trei comune în afara GAL-urilor

„Faţă de programarea anterioară au fost mai puţini bani. La noi, de exemplu, au fost 2,8 milioane euro, acum sunt circa 2,3 milioane euro, în condiţiile în care oamenii şi-au deschis apetitul pentru fonduri, au învăţat cum să le solicite şi să implementeze. Solicitările au fost multe ca în precedenta programare, dar banii au fost mai puţini“, a menţionat primarul Cătălin Lupu. În GAL-ul condus de primarul din Ciurea a încercat să adere, la momentul constituirii, şi Primăria din Schitu Duca. Această loca­litate şi oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei sunt singurele comunităţi din cele aproape 100 ale judeţului Iaşi care nu sunt parte dintr-o structură locală şi, astfel, nu pot beneficia de fondurile de pe axa Leader. „Am vrut să intrăm, dar nu am putut, trebuie îndeplinite nişte criterii, aşa cum era legislaţia atunci: trebuia să avem cel puţin o societate privată cu un anumit obiect de activitate, trebuia să ne învecinăm direct etc. Dar, oricum, banii erau puţini, maximum 100.000-150.000 euro pe comună. Am compensat cu alte proiecte: anul trecut au ajuns în comună peste 3 milioane euro pentru şcoli şi asfaltări de drumuri, astfel că nu am avut nimic de pierdut. Dacă ne vom încadra în punctaj, vom adera la un GAL în programarea următoare“, a susţinut primarul din Schitu Duca, Mihai Mihalache. În schimb, fondurile menţio­nate de acesta nu au fost atrase de la Uniunea Europeană, ci de la guvern prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

Ce tip de proiecte au beneficiat de finanţare în GAL-uri

În judeţul Iaşi sunt constituite 12 structuri locale tip GAL, iar cinci dintre acestea cuprind comune şi din alte judeţe (Vaslui, Neamţ şi Botoşani). Prin intermediul acestora, până în prezent, au fost contractate 187 de proiecte, în valoare de 11,7 milioane euro, conform datelor Ministerului Agriculturii. Cei mai mulţi bani au mers în localităţile de pe raza judeţului Iaşi: 96 de proiecte, în valoare de 7,6 milioane euro. În general, fiecare proiect are o valoare de sub 100.000 euro, dar există şi excepţii. În comuna Tomeşti, limitrofă municipiului Iaşi, este în implementare un proiect de 200.000 euro (cel mai mare din judeţ) pentru realizarea unui trotuar aferent DN 28 (Iaşi - Albiţa), fiind vorba de o distanţă de 2 km. Alte 11 proiecte care depăşesc 100.000 euro sunt derulate în comunele Focuri (151.606 euro - dotarea serviciului de gospodărire locală), Erbiceni (138.783 euro - modernizarea unui drum comunal), Belceşti (137.808 euro - amenajare piaţă şi spaţii verzi pentru organizarea unui târg săptămânal), Coarnele Caprei (137.113 euro - modernizarea sediului Primăriei), Scobinţi (133.230 euro - moder­nizare drumuri), Cotnari (129.950 euro - modernizare drum sătesc), Holboca (127.936 euro pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente), Moţca (110.000 euro - amenajare bază sportivă), Tătăruşi (110.000 euro - dotări serviciul public local de gospodărire), Mirosloveşti (109.739 euro - amenajare spaţii publice de recreere) şi oraşul Târgu Frumos (111.111 euro pentru mo­dernizarea unei străzi care deserveşte comunitatea romă limitrofă). În restul cazurilor, fondurile au fost utilizate de autorităţile locale în special pentru achiziţionarea de utilaje (buldoexcavatoare, maşini de întreţinut drumuri, vehicule pentru situaţii de urgenţă, autogrede şi alte utilaje de deszăpezire, autocamionete), reabilitarea unor centre de îngrijire pentru copii, dotarea de cămine culturale, înfiinţarea unor baze sportive, refaceri de alei pietonale şi trotuare, amenajarea de parcuri, modernizare de pieţea agroalimentare, crearea de locuri de joacă şi diverse lucrări de infrastructură.

Câţi bani a atras fiecare GAL din judeţ

Suma totală accesată prin structurile locale a ajuns la 11,7 milioane euro. Fiecare asociaţie GAL a atras bani după cum urmează

  1. „Colinele Iaşului“ (38 proiecte - 2,08 milioane euro, 15 unităţi administrativ-teritoriale);
  2.  GAL Iaşi Sud-Vest (24 proiecte - 1,7 milioane euro, 14 UAT);
  3.  „Rediu-Prăjeni (23 proiecte - 1,1 milioane euro, 9 UAT);
  4.  „Valea Prutului“ (15 proiecte - 1,05 milioane euro, 11 UAT);
  5.  „Siret - Moldova“ (19 proiecte - 1,03 milioane euro, 7 UAT);
  6.  „Ştefan cel Mare“ (20 proiecte - un milion de euro, 14 UAT);
  7.  „Microregiunea Belceşti - Focuri“ (8 proiecte - 830.000 euro, 8 UAT);
  8.  „Dealurile Bohotinului“ (12 proiecte - 690.000 euro, 5 UAT);
  9.  „Stejarul“ (9 proiecte - 660.000 euro, 4 UAT);
  10.  „Stejarii Argintii“ (10 proiecte - 600.000 euro, 6 UAT);
  11. „Codrii Paşcanilor“ (6 proiecte - 535.000 euro, 5 UAT);
  12.  „Poiana Vlădicăi“ (3 proiecte - 400.000 euro, 2 UAT).

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Radu POPESCU

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Dacă trăieşti în Republica Moldova şi afli că brusc se înfiinţează noi partide politice, atunci aceasta înseamnă - cu siguranţă - că ţara se pregăteşte de alegeri anticipate, chiar dacă nu toţi jucătorii politici ai momentului şi-o asumă. 

Filmuletul zilei

opinii

Un cuplu problematic

Alexandru CĂLINESCU

Un cuplu problematic

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

George PLEȘU

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

Acoperită de tăcerea asurzitoare a celei mai mari părţi din mediul universitar şi academic ieşean, agenda personală a managerului Ateneului a ajuns să ţină loc de politici culturale la Iaşi. Cu un primar aflat - la propriu - într-o permanentă goană după imagine, oportunitatea de a mai poza în faţa unui bust s-a dovedit o tentaţie irezistibilă. 

Cui prodest?

Nicolae CREŢU

Cui prodest?

Deşi eram hotărât să nu mai scriu decât poate cândva fi să se termine odată cu ea, pe o temă atât de bătătorită şi deprimantă, gândul iniţial fusese (dar nu neapărat ca titlu): cui prodest… pandemia? 

pulspulspuls

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Să rezolvăm mai întâi, vineri fiind şi aşteptând cu toţii uichendul, o chestiune administrativă peste care s-a trecut fără nicio observaţie săptămâna asta, fie ea laudativă sau critică. 

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.