Barometrul de consum cultural 2017: Ce evocă Centenarul? “Nimic”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Barometrul de consum cultural 2017: Ce evocă Centenarul? “Nimic”

GALERIE
centenar
  • centenar
- +

„Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, Patrimoniu şi practici culturale” este tema Barometrului Cultural pe 2017, prezentat luni de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Informare Culturală. Concluzia acestuia este că pentru mai mult de jumătate dintre români Centenarul nu înseamnă nimic.

Cercetarea a vizata doua parte a anului 2017, iar subiectele au fost Anul european al Patrimoniul Cultural şi Anul Centenarului României.

Pentru consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, datele obţinute prin această cercetare „sunt îngrijorător de neaşteptate”, de cealaltă parte, Vintilă Mihăilescu a spus că se aştepta la „mult mai rău”.

Cercetătorul a vorbit despre informaţiile obţinute din ţară. „În Bucureşti, întrebaţi ce le trece prin minte când aud Centenar, 60% au răspuns «Nimic». Deci, pentru peste jumătate dintre români, Centenarul nu evocă nimic”, a spus el.

Legat de acest fapt, profesorul universitar Dumitru Borţun a explicat că celebrarea Centenarului trebuia precedată de o campanie de comunicare. „Noi nu am avut o campanie prealabilă cu privire la Centenar. (...) Nu trebuie să acuzăm oamenii, să râdem de ei, că nu ştiu”, a precizat el, adăugând că este o „vină” comună. Acest fapt reflectă probleme mari la nivelul întregii societăţi.

„Evident”, a spus Mihăilescu, românii sunt mândri de naţionalitatea lor, dar consideră că au şi motive să le fie ruşine cu ea. „Au fost multe cazuri de răspunsuri de acest gen care fac parte dintr-un soi de confuzie identitară”, a subliniat el.

Referitor la autoidentificare, este relevat în raportul lansat luni că românii se consideră mai mult „oameni ai locului”, iar în jur de 6-7%, europeni. „Este un lucru important, o revalorizare a localului, a valorilor locale”.

Nouăzeci de procente dintre repondenţi sunt de acord cu tradiţiile şi obiceiurile, dar 60% cred că ele împiedică dezvoltarea societăţii.
Asta, a exlicat Mihăilescu, vine din „cultul modernităţii, care îl bate pe cel al tradiţiei şi e normal”.

„Problema acum este de modernizare, oamenii nu se mai gândesc la tradiţii. (...) La următorul Centenar cred că vom fi mai bine”, a încheiat Vintilă Mihăilescu.

Această cercetare a INCFC ar trebui să stea la baza unei strategii culturale, au afirmat Nistor, Mihăilescu şi Borţun. „Dialogul politic este necesar, dar bazat pe realităţi”, a spus Nistor.

„Dacă vrem o strategie culturală care să nu se schimbe la fiecare schimbare de miniştri, ştiu că ei se schimbă des, atunci cunoaşterea realităţii, a ceea ce cetăţenii aşteaptă de la sistemul cultural, este necesară”, a mai declarat Nistor.

Un indice cuprins în Barometru face referire la promovarea şi prezentarea manifestărilor zilei naţionale la TV şi radio. Din totalul celor intervievaţi, 18% au răspuns că nu au urmărit niciodată la posturile de televiziune emisiuni şi transmisiuni dedicate zilei de 1 Decembrie. Tot atâţia au spus că urmăresc anual programele dedicate Zilei Marii Uniri.

„De ce e rău că nu participă sau că nu urmăresc? Pentru că aceste manifestări contribuie la formarea identităţii temporale a unei naţiuni. Adică să aibă o naraţiune desfăşurată în timp”, a adăugat Borţun.

Legat de datele obţinute în această cercetare, coordonată de Carmen Croitoru, directoarea Institutului, le recomandă autorităţilor să le analizeze, pentru eventualitatea în care vor întocmi o strategie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.