Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Băsescu mută şi câştigă la Curte: 5-4. Cum se refac jocurile la CCR

GALERIE
basescu-ccr
  • basescu-ccr
- +

Instalarea lui Daniel Morar judecător la Curtea Constituţională răstoarnă oficial, din 9 iunie, raportul de forţe în interior în defavoarea USL, pentru următorii trei ani. În noua formulă, numărul judecătorilor numiţi de mâna preşedintelui Traian Băsescu sau de Parlament pe filiera PDL va ajunge la cinci din nouă, numărul de voturi cu care s-au luat în ultimii ani cele mai sensibile decizii la Curte.

Cu toate că a numit doi din cei trei judecători care îşi încep mandatele în 2013, Mona Pivniceru cu sprijinul PNL şi Valer Dorneanu propus de PSD, USL pierde practic un loc prin plecarea lui Acsinte Gaspar, desemnat la Curtea Constituţională de Ion Iliescu în 2004.

Cum se schimbă majoritatea la Curte

După jurământul celor trei judecători noi, Curtea va avea cinci membri promovaţi cu susţinerea preşedinteui Traian Băsescu. Primul, numit de Băsescu în 2007, este chiar preşedintele actual al CCR, Augustin Zegrean, fost parlamentar PDL şi unul dintre membrii vechi ai fostului PD.

Acesta a fost urmat de valul de judecători instalaţi în 2010, când în jurul PDL exista o majoritate parlamentară atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. Astfel au fost numiţi cu scandal în Parlament la vremea respectivă, judecătorii Ştefan Minea din partea Camerei şi Iulia Motoc din partea Senatului.

Dacă Minea, fost prodecan al Facutăţii de Drept de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, a fost propunerea asumată de PDL şi de Emil Boc la acel moment, Iulia Motoc, profesor de drept la Universitatea din Bucureşti şi soţia ambasadorului României la UE, Mihnea Motoc, a fost susţinută oficial de UNPR, însă la sugestia preşedintelui cu care Gabriel Oprea avea la acea vreme o bună relaţie.

A treia numire la CCR în 2010 a  fost cea a fostului avocat al CNADNR, Petre Lăzăroiu, reconfirmat practic în funcţie de preşedintele Traian Băsescu. Intrarea lui Lăzăroiu la CCR a avut loc în 2008, pentru un mandat scurt, ca înlocuitor al defunctului Petre Ninosu, numit de Ion Iliescu în 2001.

Astfel, dacă până în 2008, Curtea i-a fost mai degrabă ostilă lui Băsescu sau ambiguă în deczii care l-au implicat direct, cum a fost, în 2007, cazul avizului de suspendare, după 2010, şeful statului a avut câştig de cauză în câteva conflicte importante. Printre acestea, invalidarea referendumului din 2012 sau desemnarea preşedintelui ca titular de drept al scaunului României la Consiliul European.

Cojocaru şi Puskas, aliaţi de ocazie

Doi au fost judecătorii care au înclinat balanţa în favoarea cauzei prezidenţiale, în situaţiile limită: Aspazia Cojocaru, numită pe mâna PSD pentru perioada 20004-2012 şi Valentin Zoltan Puskas, desemnat pe locul negociat de UDMR pentru mandatul 2007-2016.

Nominalizarea fostului şef al DNA, Daniel Morar în locul lui Acsite Gaspar face însă ca raportul politic de 5-4 în interiorul CCR se răstoarne în defavoarea USL, care s-ar putea baza constant pe Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Tudorel Toader, numit de PNL în 2007.

Noile mize politice la CCR

Una din mizele legate de CCR până la sfârşitul mandatului lui Traian Băsescu la Cotroceni se anunţă a fi revizuirea Cosnstituţiei, demers din care USL l-a exclus pe preşedinte, dar care trebuie avizat de Curtea Constituţională înainte de a se ajunge al referendum.

O alta ar fi o a treia suspendare, cu care USL îl ameninţă pe Băsescu. Şi în acest caz Curtea are cuvântul final privind validarea sau invalidarea referendumului dacă la vot se prezintă mai puţin de 9,1 milioane de alegători. Majoritatea necesară în acest caz, ca şi în cele al avizului pentru proiectul de revizuire a Constituţiei este de 6 la 3, mult mai uşor însă de atins decât în 2012.

Ca arbitru al conflictelor dintre Guvern, Parlament şi Preşedinţie, Curtea Constituţională a avut în ultimii ani un cuvânt decisiv în tranşarea scandalurilor politice, fie că a fost vorba de invalidarea referendumurilor de demitere a preşedintelui din 2007 şi 2012, de contestarea alegerilor prezidenţiale din 2009, de legi importante în relaţia cu FMI sau de înlocuiri de miniştri.

Meciul tacit al lui Traian Băsescu cu CCR s-a dat mai ales în primul său mandate de preşedinte. Printre clarificările constituţionale cu care Curtea a limitat din prerogativele preşedintelui se numără posibilitatea acestuia de a refuza numirea unui ministru o singură dată, dar şi avizarea direct în Parlament, fără a mai trece pe la Cotroceni, a începerii urmăririi penale a unui ministru dacă acesta este şi deputat sau senator.

După 2008, Curtea a acceptat însă ca jumătate de Guvern să funcţioneze cu interimari în 2009, a respins contestarea rezultatului alegerilor prezidenţiale făcute de Mircea Geoană,  sau l-a desemnat pe preşedinte, în 2012, unic reprezentant al statului la Consiliul European, după disputa cu Victor Ponta.

Majoritatea la limită, în funcţie de votul lui Puskas sau cel al lui Cojocaru, i-a adus lui Băsescu şi înfrângeri la Curte. Contestaţia sa privind suspendarea a fost respinsă în 2012, cu 5 la 4, aşa cum s-a întâmplat în iunie 2010 şi cu respingerea legii prin care se tăiau cu 15% pensile, care a dus în final la majorarea TVA de la 19% la 24%.

Planul USL: răsturnarea deciziilor CCR în Parlament

În contrapartidă, USL are însă un plan: introducerea în noua Constituţie a posibilităţii ca deciziile CCR să fie întoarse cu votul a două treimi din parlament.

"Una dintre propunerile mele este să nu mai avem la Curtea Constituţională o singură etapă jurisdicţională. Cred că e bine să avem o procedură de recurs şi să avem o judecată în primă instanţă şi una în recurs, pentru că astfel se pot evita erori", a dat USL un astfel de semnal inclusiv luni, prin senatorul liberal Tudor Chiuariu, membru al Comisiei parlamentare de revizuire a Constaituţiei.

În programul electoral cu care USL a câştigat alegerile din decembrie 2012, se menţionează explicit că această "a doua instanţă" ar urma să fie parlamentul în care actuala putere are aproape 70%.

gandul.info

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri