Cu toate că a numit doi din cei trei judecători care îşi încep mandatele în 2013, Mona Pivniceru cu sprijinul PNL şi Valer Dorneanu propus de PSD, USL pierde practic un loc prin plecarea lui Acsinte Gaspar, desemnat la Curtea Constituţională de Ion Iliescu în 2004.

Cum se schimbă majoritatea la Curte

După jurământul celor trei judecători noi, Curtea va avea cinci membri promovaţi cu susţinerea preşedinteui Traian Băsescu. Primul, numit de Băsescu în 2007, este chiar preşedintele actual al CCR, Augustin Zegrean, fost parlamentar PDL şi unul dintre membrii vechi ai fostului PD.

Acesta a fost urmat de valul de judecători instalaţi în 2010, când în jurul PDL exista o majoritate parlamentară atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. Astfel au fost numiţi cu scandal în Parlament la vremea respectivă, judecătorii Ştefan Minea din partea Camerei şi Iulia Motoc din partea Senatului.

Dacă Minea, fost prodecan al Facutăţii de Drept de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, a fost propunerea asumată de PDL şi de Emil Boc la acel moment, Iulia Motoc, profesor de drept la Universitatea din Bucureşti şi soţia ambasadorului României la UE, Mihnea Motoc, a fost susţinută oficial de UNPR, însă la sugestia preşedintelui cu care Gabriel Oprea avea la acea vreme o bună relaţie.

A treia numire la CCR în 2010 a  fost cea a fostului avocat al CNADNR, Petre Lăzăroiu, reconfirmat practic în funcţie de preşedintele Traian Băsescu. Intrarea lui Lăzăroiu la CCR a avut loc în 2008, pentru un mandat scurt, ca înlocuitor al defunctului Petre Ninosu, numit de Ion Iliescu în 2001.

Astfel, dacă până în 2008, Curtea i-a fost mai degrabă ostilă lui Băsescu sau ambiguă în deczii care l-au implicat direct, cum a fost, în 2007, cazul avizului de suspendare, după 2010, şeful statului a avut câştig de cauză în câteva conflicte importante. Printre acestea, invalidarea referendumului din 2012 sau desemnarea preşedintelui ca titular de drept al scaunului României la Consiliul European.

Cojocaru şi Puskas, aliaţi de ocazie

Doi au fost judecătorii care au înclinat balanţa în favoarea cauzei prezidenţiale, în situaţiile limită: Aspazia Cojocaru, numită pe mâna PSD pentru perioada 20004-2012 şi Valentin Zoltan Puskas, desemnat pe locul negociat de UDMR pentru mandatul 2007-2016.

Nominalizarea fostului şef al DNA, Daniel Morar în locul lui Acsite Gaspar face însă ca raportul politic de 5-4 în interiorul CCR se răstoarne în defavoarea USL, care s-ar putea baza constant pe Mona Pivniceru, Valer Dorneanu şi Tudorel Toader, numit de PNL în 2007.

Noile mize politice la CCR

Una din mizele legate de CCR până la sfârşitul mandatului lui Traian Băsescu la Cotroceni se anunţă a fi revizuirea Cosnstituţiei, demers din care USL l-a exclus pe preşedinte, dar care trebuie avizat de Curtea Constituţională înainte de a se ajunge al referendum.

O alta ar fi o a treia suspendare, cu care USL îl ameninţă pe Băsescu. Şi în acest caz Curtea are cuvântul final privind validarea sau invalidarea referendumului dacă la vot se prezintă mai puţin de 9,1 milioane de alegători. Majoritatea necesară în acest caz, ca şi în cele al avizului pentru proiectul de revizuire a Constituţiei este de 6 la 3, mult mai uşor însă de atins decât în 2012.

Ca arbitru al conflictelor dintre Guvern, Parlament şi Preşedinţie, Curtea Constituţională a avut în ultimii ani un cuvânt decisiv în tranşarea scandalurilor politice, fie că a fost vorba de invalidarea referendumurilor de demitere a preşedintelui din 2007 şi 2012, de contestarea alegerilor prezidenţiale din 2009, de legi importante în relaţia cu FMI sau de înlocuiri de miniştri.

Meciul tacit al lui Traian Băsescu cu CCR s-a dat mai ales în primul său mandate de preşedinte. Printre clarificările constituţionale cu care Curtea a limitat din prerogativele preşedintelui se numără posibilitatea acestuia de a refuza numirea unui ministru o singură dată, dar şi avizarea direct în Parlament, fără a mai trece pe la Cotroceni, a începerii urmăririi penale a unui ministru dacă acesta este şi deputat sau senator.

După 2008, Curtea a acceptat însă ca jumătate de Guvern să funcţioneze cu interimari în 2009, a respins contestarea rezultatului alegerilor prezidenţiale făcute de Mircea Geoană,  sau l-a desemnat pe preşedinte, în 2012, unic reprezentant al statului la Consiliul European, după disputa cu Victor Ponta.

Majoritatea la limită, în funcţie de votul lui Puskas sau cel al lui Cojocaru, i-a adus lui Băsescu şi înfrângeri la Curte. Contestaţia sa privind suspendarea a fost respinsă în 2012, cu 5 la 4, aşa cum s-a întâmplat în iunie 2010 şi cu respingerea legii prin care se tăiau cu 15% pensile, care a dus în final la majorarea TVA de la 19% la 24%.

Planul USL: răsturnarea deciziilor CCR în Parlament

În contrapartidă, USL are însă un plan: introducerea în noua Constituţie a posibilităţii ca deciziile CCR să fie întoarse cu votul a două treimi din parlament.

"Una dintre propunerile mele este să nu mai avem la Curtea Constituţională o singură etapă jurisdicţională. Cred că e bine să avem o procedură de recurs şi să avem o judecată în primă instanţă şi una în recurs, pentru că astfel se pot evita erori", a dat USL un astfel de semnal inclusiv luni, prin senatorul liberal Tudor Chiuariu, membru al Comisiei parlamentare de revizuire a Constaituţiei.

În programul electoral cu care USL a câştigat alegerile din decembrie 2012, se menţionează explicit că această "a doua instanţă" ar urma să fie parlamentul în care actuala putere are aproape 70%.

gandul.info