Blocul european a purtat discuţii intense de câteva săptămâni cu privire la modulitatea prin care poate să impună o limită a preţurilor gazlor. Măsura, concepută pentru a preveni costurile vertiginoase pentru consumatori, se dovedeşte controversată pentru Europa, pe fondul unei crize energetice acute după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a sugerat în noiembrie că plafonul ar trebui să fie de 275 de euro (290,33 dolari) pe megawatt oră. Cu toate acestea, mai multe state membre au susţinut că acest plafon nu a mers suficient de departe şi este puţin probabil să fie declanşat.

TTF-ul olandez, principalul element de referinţă al Europei pentru preţurile la gaze naturale, s-a tranzacţionat vineri la aproximativ 135,50 euro pe megawat oră.

Discuţiile cu privire la plafon continuă între cele 27 de state membre ale UE înaintea reuniunii ministeriale de marţi, iar BCE avertizează că plafonul ar putea avea repercusiuni asupra pieţelor financiare.

”BCE recunoaşte că mecanismele menite să modereze nivelurile extreme ale preţurilor şi volatilitatea pe pieţele angro de gaze pot, în principiu, atenua o serie de riscuri la adresa stabilităţii financiare, inclusiv riscurile expuse în perioadele de preţuri ridicate şi volatile ale gazelor în 2022”, a spus banca centrală într-un document de joi.

Cu toate acestea, BCE consideră că modelula actual al mecanismului de corecţie a pieţei poate, în anumite circumstanţe, să pună în pericol stabilitatea financiară în zona euro”, a adăugat acesta.

Comentariile sunt în concordanţă cu preocupările exprimate de ţări precum Germania şi Ţările de Jos, care au cerut garanţii mai puternice că plafonul nu va perturba pieţele. Susţinătorii plafonului de preţ au susţinut că instrumentul va fi monitorizat în mod regulat şi poate fi oprit dacă autorităţile de reglementare, inclusiv Banca Centrală Europeană, identifică orice dificultăţi financiare.