Timp de câteva ore, medicii Arcadia au explicat, într-un limbaj accesibil, ce înseamnă monitorizarea corectă a sarcinii, cum evaluăm sănătatea nou-născutului, care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale copilăriei și cum putem susține o dezvoltare armonioasă încă din primele zile de viață.

Panelul de început aduce în discuție sprijinul integrat pentru familie, cu accent pe educație, prevenție și îngrijire multidisciplinară. Prof.univ.dr. Maria Stamatin, medic primar Pediatrie și Neonatologie și Coordonator al Departamentului Mama și Copilul din cadrul Arcadia, explică importanța primelor minute și ore după naștere, esențiale pentru adaptarea nou-născutului la viața extrauterină.

„Minutul de aur, care presupune inițierea respirației și secționarea cordonului ombilical între 1 și 3 minute după naștere, și ora de aur, adică plasarea imediată a copilului pe pieptul mamei, sunt esențiale pentru contactul skin-to-skin, inițierea precoce a alăptării și dezvoltarea legăturii psiho-emoționale între mamă și copil. La nașterea naturală, ora de aur poate fi realizată complet, iar în cazul cezarianei încercăm o formă adaptată, la 3-4 ore după intervenție, în funcție de starea mamei”, a precizat medicul. (mai multe informații AICI)

Majoritatea mamelor pot alăpta, mai ales dacă primesc suport

Un alt aspect discutat a fost alăptarea și situațiile în care mama nu poate sau nu dorește să alăpteze. Prof. Stamatin explică că majoritatea mamelor pot alăpta, mai ales dacă primesc suportul personalului medical și învață tehnicile corecte de poziționare a copilului la sân. În cazuri rare de lipsă a laptelui sau contraindicații medicale, tuberculoză activă, HIV/SIDA, hepatită B, anumite tratamente, se utilizează formule adaptate vârstei, inclusiv formule hipoalergenice pentru copiii născuți prin cezariană, pentru a proteja microbiota intestinală și a preveni alergiile.

Dr. Cristina Cacicovschi, medic specialist Obstetrică-Ginecologie, explică faptul că prima consultație prenatală se realizează în primele 10 săptămâni de sarcină și include anamneza completă, examenul clinic general și obstetrical, analize de laborator și investigații paraclinice.

„Prima ecografie de confirmare a sarcinii oferă informații despre localizare, tipul sarcinii și viabilitatea fetală. Se recomandă evaluarea morfologică de trimestru I și screeningul genetic, care ajută la identificarea sarcinilor cu risc obstetrical crescut”, a punctat medicul.

În ceea ce privește nașterea, dr. Cacicovschi explică avantajele și dezavantajele ambelor metode. Conform medicului, nașterea naturală oferă recuperare rapidă, posibilitatea alăptării imediate și un risc scăzut de complicații, în timp ce cezariană poate fi planificată și protejează copilul în anumite situații, dar implică recuperare mai lungă și durere la locul inciziei.

„Unele boli nu pot fi vizibile”

Dr. Roxana Gireadă, specialist Obstetrică-Ginecologie, detaliază obiectivele ecografiei în sarcină, subliniind că aceasta reduce mortalitatea și morbiditatea perinatală, ajută la depistarea anomaliilor cardiace și la prevenirea dizabilităților de origine perinatală.

„Există ecografii de screening, de diagnostic și ecografii țintite, complementare. Unele boli nu pot fi vizibile, cum sunt surditatea, bolile neuromusculare sau defecte foarte mici, dar ecografia rămâne un instrument esențial”, a explicat dr. Gireadă.

Dr. Elena Matei, medic primar Neonatologie, explică rolul neonatologului atât în perioada prenatală, cât și la naștere și imediat după. Acesta spune că, după externare, neonatologul urmărește evoluția copilului prin consultații periodice la 2 săptămâni și 1 lună, colaborând cu pediatrii pentru o monitorizare completă.

„La consultul prenatal, care are loc de regulă în jurul săptămânii 36, discutăm planul de naștere, informăm părinții despre analizele uzuale, profilaxia bolii hemoragice a nou-născutului și vaccinuri. La naștere, evaluăm scorul APGAR, intervenim dacă e nevoie de reanimare și încurajăm contactul skin-to-skin”, a precizat dr. Matei.

Atenție la pupilele albe în fotografii și ochii care „fug” după 3-4 luni

Dr. Andreea Carp, specialist Oftalmologie pediatrică, subliniază importanța evaluării oculare încă de la naștere. Dr. Carp detaliază planul vizitelor oftalmologice: la naștere, 6 luni, 3 ani, 5 ani și ulterior anual, și atrage atenția asupra semnelor de alarmă precum pupilele albe în fotografii, ochii care „fug” după 3-4 luni sau secrețiile persistente.

„Vederea bebelușilor este prezentă, dar imatură. În primul an, sistemul vizual se dezvoltă rapid, iar unele probleme nu sunt vizibile acasă. Depistarea timpurie oferă șansa unei vederi normale și permite intervenții rapide”, explică medicul.

Igiena nazală zilnică și respirația orală sunt esențiale

Dr. Carmen Căruntu, medic primar ORL, a adus în discuție screeningul auditiv neonatal prin otoemisiuni acustice, explicând că testul poate indica PASS (trece) sau REFER (trebuie re-testat). Chiar dacă rezultatul este pozitiv, există factori de risc precum prematuritatea, spitalizarea prelungită în terapie intensivă sau istoricul familial de hipoacuzie. De asemenea, ea atrage atenția asupra igienei nazale zilnice și asupra respirației orale, esențiale pentru somn, alimentație și dezvoltarea normală a feței.

„Unii copii tind să respire mai mult pe gură, ceea ce nu este recomandat. Respirația orală poate afecta sănătatea dinților și poate modifica structura feței, ceea ce uneori este greu de corectat ulterior”, a precizat medicul.

Dr. George Maftei, medic primar Ortopedie pediatrică, subliniază importanța evaluării precoce a șoldurilor bebelușilor, pentru depistarea displaziei de dezvoltare a șoldului (DDS).

„Factori genetici, poziția vicioasă a fătului sau sarcinile gemelare pot crește riscul. Ecografia de șold este non-invazivă, nedureroasă și permite tratament timpuriu, cu recuperare completă”, a specificat el.

Semnele care necesită consult cardiologic

Dr. Alexandra Pădureț, medic specialist Cardiologie pediatrică, vorbește despre inimile sensibile ale nou-născuților și despre semnele care necesită consult cardiologic: oboseală la hrănire, buze sau degete albăstrui, respirație rapidă sau somnolență excesivă.

„Fiecare copil necesită o evaluare cardiologică în primele 2-3 luni, chiar dacă pare sănătos. Ecocardiografia este non-invazivă, nedureroasă și poate fi făcută în brațele mamei, cu copilul hrănit înainte”, a menționat dr. Pădureț.

Publicitate și alte recomandări video