Autorităţile sanitare belgiene au luat decizia vineri, potrivit presei belgiene. Persoanele care au avut contact cu cele infectate cu variola maimuţei nu sunt obligate să se autoizoleze, dar ar trebui să rămână vigilente, mai ales dacă sunt în contact cu persoane vulnerabile.

Variola maimuţei este o boală din aceeaşi familie cu variola, iar simptomele includ erupţie cutanată, febră, dureri musculare şi dureri de cap. Variola maimuţei are o rată de mortalitate mai scăzută decât variola, sub 4%, dar experţii sunt îngrijoraţi de răspândirea neobişnuită a bolii în afara Africii, unde este frecvent întâlnită.

Institutul de Medicină Tropicală din Belgia a anunţat că riscul izbucnirii unui focar mai mare în ţară este scăzut, potrivit cotidianului belgian Le Soir. Sâmbătă, microbiologul Emmanuel André, care se ocupă de laboratorul naţional de referinţă pentru COVID-19 din Belgia, a postat pe Twitter că un al patrulea caz de variolă a maimuţei a fost confirmat în ţară.

”Acest pacient este tratat în Valonia şi are legătură cu evenimentul de la Anvers în care au fost infectate alte două persoane”, a scris el, referindu-se la un festival desfăşurat în oraşul-port belgian Anvers din luna mai.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a raportat sâmbătă 92 de cazuri confirmate în 12 ţări diferite, iar alte 28 de cazuri suspecte ca fiind investigate. Au fost confirmate cazuri de variola a maimuţelor în Regatul Unit, Portugalia, Suedia, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, State Unite, Canada şi Australia.

În Marea Britanie, un responsabil al agenţiei britanice pentru siguranţă sanitară (UKHSA), Susan Hopkins, a declarat duminică pentru BBC că ”au detectat mai multe cazuri zilnic” de variola maimuţelor. Ministrul britanic al Educaţiei, Nadhim Zahawi, a spus că Guvernul britanic tratează problema ”foarte, foarte serios”.