Unanimitatea este necesară pentru a începe discuţiile de aderare la NATO şi fiecare ţară membră trebuie de asemenea să ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali.

Membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei (1952), Turcia poate deci în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice.

După ce a afirmat marţi că „nu va ceda”, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut apel miercuri la ţările membre NATO „să-i înţeleagă îngrijorările”.

Reuniţi miercuri dimineaţă cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce.

Turcia şi Occidentul au avut mai multe dispute în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare, reamintesc analiştii.

În opinia lui Paul Levin, director al Institutului de studii turce de la Universitatea din Stockholm, un acord este totuşi probabil.

„Într-un dosar atât de strategic, mizez pe faptul că Suedia va face concesii şi că alte ţări ale NATO vor contribui punând presiune pe Turcia şi dându-i câţiva ”, a spus el, făcând referire la eventuale avantaje pe care Ankara le-ar putea obţine.

Dar un blocaj complet „nu poate fi exclus, în special pentru că problema PKK este atât de sensibilă pentru atâţi turci”, potrivit lui.

Având în special Suedia în vizor, criticile turce se concentrează asupra atitudinii celor două ţări în chestiunea grupurilor kurde. Este vorba în principal de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar şi de mişcările armate kurde din Siria împotriva cărora Turcia a trimis trupe.

Considerată „organizaţie teroristă” de Ankara, PKK are acest statut şi într-un mare număr de ţări, între care SUA şi Uniunea Europeană – din care fac parte Suedia şi Finlanda.

Însă legile antiteroriste suedeze nu sunt atât de extinse ca în Turcia, „ele sunt chiar la capătul celălalt al spectrului”, notează Paul Levin.

„De exemplu, nu este interzis să fii membru sau să agiţi drapelul unei organizaţii teroriste”, subliniază el, ceea ce permite organizarea regulată de manifestaţii pro-PKK pe străzile din Stockholm.

Citeşte mai mult pe defapt.ro