Preşedintele SUA Joe Biden a declarat într-o conferinţă de presă, că va fi crescută prezenţa militară în Polonia şi România, în contextul situaţiei de la frontierele Ucrainei. “Vom creşte prezenţa militară în Polonia şi România, pentru că avem o obligaţie sacră în termenii Articolului 5, de a apăra aceste state. Ele sunt parte a NATO. Nu avem această obligaţie faţă de Ucraina, deşi suntem foarte îngrijoraţi de ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat preşedintele Biden, întrebat în legătură cu o eventuală invadare a Ucrainei de către trupele ruseşti, dar şi cu solicitările părţii ruse vizând menţinerea unei sfere de influenţă care implică retragerea trupelor americane şi a armelor nucleare din statele fostului bloc sovietic.

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele american a prezis că Rusia va invada Ucraina, precizând că reacţiile vor fi diferite în funcţie de dimensiunile acestei invazii sau dacă vor fi doar incursiuni în teritoriul ucrainean. „Nu sunt atât de convins că ştie ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”, a declarat Biden. “Rusia va fi făcută responsabilă în cazul unei invazii şi depinde de ceea ce va face. Una este dacă vorbim despre o incursiune minoră, dar dacă ei fac ceea ce sunt capabili să facă, va fi un dezastru pentru Rusia dacă invadează Ucraina”, a afirmat Biden.

După declaraţiile preşedintelui, secretarul de presă al Casei Albe a precizat că, dacă orice forţe militare ruseşti trec frontiera ucraineană, aceasta este o nouă invazie şi va primi un răspuns dur şi unitar din partea SUA şi a aliaţilor lor. De asemenea, ea a precizat că preşedintele Biden ştie din experienţă că ruşii au o întreagă paletă de agresiuni premergătoare acţiunii militare, inclusiv atacuri cibernetice şi atacuri paramilitare, care vor primi un răspuns decisiv, unitar şi bazat pe reciprocitate.

„Prezenţă avansată, consolidată, mai ales în România”

Şi Emmanuel Macron a declarat miercuri seară că Franţa are „disponibilitatea de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a se angaja în noi misiuni şi de a-şi asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă avansată, consolidată, mai ales în România”. Această declaraţie aparent tehnică deschide, de fapt, calea către o întărire puternică a prezenţei militare a NATO în România şi deci în zona Mării Negre, unde este în prezent mult mai slabă decât în ​​Nord, în regiunea Mării Baltice.

Anunţul preşedintelui Franţei reflectă şi apropierea franco-română pe probleme de apărare şi, în sfârşit, pare să semnifice o dorinţă franceză de a-şi asuma un rol mai mare în NATO, despre care Emmanuel Macron declara la sfârşitul anului 2019 că se află într-o stare de „moarte cerebrală”.

„Este o reorientare importantă. După o investiţie majoră şi de lungă durată în Marea Baltică, Franţa vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Şi să-şi întărească legăturile cu o veche ţară prietenă pe care am neglijat-o prea mult”, potrivit directorului adjunct al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică (FRS), Bruno Tertrais. Pe flancul nord-estic, în ţările baltice şi în Polonia, NATO are o prezenţă militară avansată prin patru batalioane de luptă multinaţionale, conduse de Canada, Germania, Regatul Unit şi Statele Unite. Aceasta înseamnă mii de militari, faţă de prezenta mult mai mică pe care Alianţa o dezvoltă în România. „Până acum există o diferenţă între Europa de Nord-Est şi de Sud-Est” în ceea ce priveşte prezenţa NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul reuşeşte, „angajamentul va fi de acelaşi nivel”.

Navalnîi avertizează Occidentul să nu cadă în capcana lui Putin

Disidentul rus Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, a avertizat Occidentul să nu îi facă nicio concesie preşedintelui Vladimir Putin în conflictul legat de Ucraina. Occidentul cade mereu în capcanele preşedintelui Rusiei, a scris cel mai cunoscut opozant al acestuia în mai multe scrisori trimise din lagăr revistei Time. Sub titlul “Omul de care se teme Putin”, publicaţia trimite chiar de pe coperta ultimului număr la articolul bazat pe corespondenţa respectivă. “În loc să îi ignore aiurelile, SUA acceptă agenda lui Putin şi se grăbeşte să organizeze întâlniri. Ca un şcolar speriat care este intimidat de unul dintr-o clasă mai mare”, a afirmat Navalnîi.

După părerea lui Navalnîi, liderul de la Kremlin se teme mai puţin de apropierea NATO de frontierele Rusiei decât de pierderea puterii. “Pentru a consolida ţara şi elitele, Putin are nevoie de toate aceste măsuri extreme, de toate aceste războaie - reale, virtuale, hibride sau doar confruntări la limita războiului, aşa cum vedem acum”, a scris disidentul.

Navalnîi a sugerat că legarea sancţiunilor occidentale de invadarea Ucrainei face parte din strategia lui Putin de evitare a sancţiunilor personale şi că SUA ar trebui să facă presiuni asupra preşedintelui rus din afară, iar susţinătorii săi (ai lui Navalnîi - n.r.) să facă acelaşi lucru din interior, ceea ce ar putea diviza elitele din jurul Kremlinului.