Caută 
4 MIN
Clujul şi Bihorul au inclus în bugetele pe anul în curs sume consistente din fonduri europene nerambursabile, iar Timişul, pe venituri proprii mai mari. La Iaşi, 21 la sută din buget este alocat investiţiilor, în Bihor, 65 la sută, Timiş, aproximativ jumătate, iar la Cluj 33 la sută
Ieri a fost ziua bugetului administraţiei judeţene. Şefii Consiliului Judeţean au început-o cu prezentarea planului de venituri şi cheltuieli pe 2022, despre care ziarul nostru a relatat deja. Cea mai mare investiţie inclusă în cele 304 milioane de lei, cât înseamnă bugetul de dezvoltare în acest an, va merge la lucrările de modernizare a drumurilor judeţene care fac parte din Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava (128,7 milioane de lei). Vor continua de asemenea investiţiile începute în spitale, cu cea mai mare alocare (26 milioane) pentru finalizarea şantierului de la Spitalul de Copii, şi în domeniul asistenţei sociale.
"Filarmonica rămâne prioritatea zero", a subliniat preşedintele Costel Alexe atât în conferinţa de presă, cât şi în plenul şedinţei CJ. Totuşi, consolidarea şi restaurarea clădirii de pe Cuza Vodă nu e atât prioritară încât să înceapă pe baza excedentului CJ, aşa cum a fost lansat, cu 9 ani în urmă, proiectul construirii noii piste a Aeroportului. Un amendament în acest sens al PSD a fost respins de coaliţia majoritară din CJ, pe motiv că vor veni curând veşti bune ori de la Compania Naţională de Investiţii, ori de la Planul Naţional de Investiţii, a motivat Costel Alexe refuzul de a da drumul la lucrări.
De altfel, toate amendamentele propuse de consilierii opoziţiei au fost respinse. Drept urmare, consilierii social-democraţi nici nu au mai participat la vot, iar cei ai USR au votat împotrivă. Acestora din urmă, liderii CJ au ţinut să le reproşeze de la înălţimea prezidiului din Sala Mare a Casei Pătrate că nu se cade să compare cifrele din bugetul propus la Iaşi cu cele ale altor judeţe. Argumentul principal a fost populaţia mai mare a judeţului Iaşi – aproape un milion, deşi doar pe hârtie, pentru că sunt număraţi şi cetăţenii cu domiciliu formal aici, dar necesar pentru obţinerea cetăţeniei române.
Cât priveşte caracterul ciclic al creşterilor şi descreşterilor alocărilor pentru investiţii, acestea par să ţină mai degrabă de schimbarea conducerii politice a administraţiei locale după alegeri, decât de durata exerciţiului financiar european (7 ani, respectiv 10 – 7 plus un termen de graţie de 3 ani).
Faţă de Cluj şi Timiş, Iaşul are cele mai mari cheltuieli cu asistenţa socială
Dar cum arată bugetul judeţului Iaşi în comparaţie cu al altor judeţe? Deosebirea nu poate fi făcută neapărat pe mărime, pentru că fiecare Consiliu Judeţean are în subordine anumite instituţii. Dacă Iaşul şi Clujul au, de exemplu, mai multe spitale, alocările pe domeniul medical vor fi consistente – spre deosebire de Timiş şi Bihor, care au doar una sau două instituţii medicale. De altfel, cu 734 de milioane de lei, bugetul CJ Timiş poate să pară mic în comparaţie cu al Iaşului. În el este inclus practic şi cel al instituţiilor subordonate. La Iaşi, bugetul local însumează 560 de milioane, iar cel al instituţiilor din subordine "îl umflă" la peste 1,2 miliarde (după venituri).
Cheltuielile de personal cu angajaţii de la Casa Pătrată, 38 de milioane de lei cu tot cu vouchere, indemnizaţii de hrană, sporuri etc., sunt similare celor din Timiş, 37 de milioane, şi de la CJ Cluj, 38,6 milioane.
După domeniul sănătăţii, asistenţa socială necesită cele mai multe resurse în fiecare judeţ: 215,4 milioane de lei la Iaşi şi 143,5 milioane în Cluj. În Timiş e invers: pe medical sunt direcţionate 61 de milioane, iar pentru asistenţă socială, 155 de milioane.
În clasamentul alocărilor urmează domeniul transporturilor, respectiv al investiţiilor în drumuri. Aici, Clujul şi Bihorul întrec de departe Iaşul şi Timişul. Succesul primelor două judeţe vine din atragerea de bani europeni. Astfel, Clujul se laudă cu 427,5 milioane de lei numai din fonduri europene nerambursabile (257,6 milioane exclusiv pentru drumuri), sumă inclusă în bugetul pe acest an. La rândul lui, CJ Bihor şi-a trecut pentru investiţii o sumă aproape dublă în comparaţie cu CJ Iaşi: 574 de milioane de lei faţă de 304 milioane.
Bihorenii au astfel, în bugetul lor adoptat alaltăieri, 65 la sută destinat dezvoltării, în vreme ce timişenii au fost cât pe ce să dea şi ei mai mult de jumătate din buget pentru investiţii – 47 la sută (344 de milioane de lei). La Iaşi, procentul abia trece de 21 la sută, iar la Cluj, secţiunea de dezvoltare e fix o treime din buget, 33,3 la sută, respectiv 520 de milioane de lei din 1,55 de miliarde.
Din 2010 încoace, administraţia judeţului Iaşi a reuşit într-un singur an performanţa de a plasa mai mult la secţiunea de dezvoltare decât pentru funcţionare: în 2014, când Bruxellesul a început să plătească tranşele de finanţare pentru extinderea Aeroportului.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
