Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Bihor - 65%, Timis - 50%, Iasi - 21%. Analiză pe bugete: comparaţii zdrobitoare

GALERIE
buget CJ Iasi1
  • buget CJ Iasi1
- +

Clujul şi Bihorul au inclus în bugetele pe anul în curs sume consistente din fonduri europene nerambursabile, iar Timişul, pe venituri proprii mai mari. La Iaşi, 21 la sută din buget este alocat investiţiilor, în Bihor, 65 la sută, Timiş, aproximativ jumătate, iar la Cluj 33 la sută

 

Ieri a fost ziua bugetului administraţiei judeţene. Şefii Consiliului Judeţean au început-o cu prezentarea planului de venituri şi cheltuieli pe 2022, despre care ziarul nostru a relatat deja. Cea mai mare investiţie inclusă în cele 304 milioane de lei, cât înseamnă bugetul de dezvoltare în acest an, va merge la lucrările de modernizare a drumurilor judeţene care fac parte din Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava (128,7 milioane de lei). Vor continua de asemenea investiţiile începute în spitale, cu cea mai mare alocare (26 milioane) pentru finalizarea şantierului de la Spitalul de Copii, şi în domeniul asistenţei sociale.

"Filarmonica rămâne prioritatea zero", a subliniat preşedintele Costel Alexe atât în conferinţa de presă, cât şi în plenul şedinţei CJ. Totuşi, consolidarea şi restaurarea clădirii de pe Cuza Vodă nu e atât prioritară încât să înceapă pe baza excedentului CJ, aşa cum a fost lansat, cu 9 ani în urmă, proiectul construirii noii piste a Aeroportului. Un amendament în acest sens al PSD a fost respins de coaliţia majoritară din CJ, pe motiv că vor veni curând veşti bune ori de la Compania Naţională de Investiţii, ori de la Planul Naţional de Investiţii, a motivat Costel Alexe refuzul de a da drumul la lucrări.

De altfel, toate amendamentele propuse de consilierii opoziţiei au fost respinse. Drept urmare, consilierii social-democraţi nici nu au mai participat la vot, iar cei ai USR au votat împotrivă. Acestora din urmă, liderii CJ au ţinut să le reproşeze de la înălţimea prezidiului din Sala Mare a Casei Pătrate că nu se cade să compare cifrele din bugetul propus la Iaşi cu cele ale altor judeţe. Argumentul principal a fost populaţia mai mare a judeţului Iaşi – aproape un milion, deşi doar pe hârtie, pentru că sunt număraţi şi cetăţenii cu domiciliu formal aici, dar necesar pentru obţinerea cetăţeniei române.

Cât priveşte caracterul ciclic al creşterilor şi descreşterilor alocărilor pentru investiţii, acestea par să ţină mai degrabă de schimbarea conducerii politice a administraţiei locale după alegeri, decât de durata exerciţiului financiar european (7 ani, respectiv 10 – 7 plus un termen de graţie de 3 ani).

Faţă de Cluj şi Timiş, Iaşul are cele mai mari cheltuieli cu asistenţa socială

Dar cum arată bugetul judeţului Iaşi în comparaţie cu al altor judeţe? Deosebirea nu poate fi făcută neapărat pe mărime, pentru că fiecare Consiliu Judeţean are în subordine anumite instituţii. Dacă Iaşul şi Clujul au, de exemplu, mai multe spitale, alocările pe domeniul medical vor fi consistente – spre deosebire de Timiş şi Bihor, care au doar una sau două instituţii medicale. De altfel, cu 734 de milioane de lei, bugetul CJ Timiş poate să pară mic în comparaţie cu al Iaşului. În el este inclus practic şi cel al instituţiilor subordonate. La Iaşi, bugetul local însumează 560 de milioane, iar cel al instituţiilor din subordine "îl umflă" la peste 1,2 miliarde (după venituri).

Cheltuielile de personal cu angajaţii de la Casa Pătrată, 38 de milioane de lei cu tot cu vouchere, indemnizaţii de hrană, sporuri etc., sunt similare celor din Timiş, 37 de milioane, şi de la CJ Cluj, 38,6 milioane.

După domeniul sănătăţii, asistenţa socială necesită cele mai multe resurse în fiecare judeţ: 215,4 milioane de lei la Iaşi şi 143,5 milioane în Cluj. În Timiş e invers: pe medical sunt direcţionate 61 de milioane, iar pentru asistenţă socială, 155 de milioane.

În clasamentul alocărilor urmează domeniul transporturilor, respectiv al investiţiilor în drumuri. Aici, Clujul şi Bihorul întrec de departe Iaşul şi Timişul. Succesul primelor două judeţe vine din atragerea de bani europeni. Astfel, Clujul se laudă cu 427,5 milioane de lei numai din fonduri europene nerambursabile (257,6 milioane exclusiv pentru drumuri), sumă inclusă în bugetul pe acest an. La rândul lui, CJ Bihor şi-a trecut pentru investiţii o sumă aproape dublă în comparaţie cu CJ Iaşi: 574 de milioane de lei faţă de 304 milioane.

Bihorenii au astfel, în bugetul lor adoptat alaltăieri, 65 la sută destinat dezvoltării, în vreme ce timişenii au fost cât pe ce să dea şi ei mai mult de jumătate din buget pentru investiţii – 47 la sută (344 de milioane de lei). La Iaşi, procentul abia trece de 21 la sută, iar la Cluj, secţiunea de dezvoltare e fix o treime din buget, 33,3 la sută, respectiv 520 de milioane de lei din 1,55 de miliarde.

Din 2010 încoace, administraţia judeţului Iaşi a reuşit într-un singur an performanţa de a plasa mai mult la secţiunea de dezvoltare decât pentru funcţionare: în 2014, când Bruxellesul a început să plătească tranşele de finanţare pentru extinderea Aeroportului. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri