Bilanţ economic (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

duminica, 09.05.2021

Bilanţ economic (I)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Lunile iulie şi august reprezintă din perspectiva statisticii economice un interval al bilanţurilor activităţilor din anul precedent. 

Cu foarte puţine excepţii, majoritatea companiilor româneşti au făcut publice principalele date pe site-urile topfirme.com sau listafirme.ro. Între companiile care încă nu au depus toţi indicatorii principali există şi câteva nume notabile. Iată şi două exemple: Continental Automotive - cu sediul în Timişoara şi cu puncte de lucru în Iaşi şi Sibiu şi SCC Services - cu sediul în Iaşi şi cu un punct de lucru important în Bacău. Indicatorii primei companii sunt absenţi pe ambele site-uri menţionate, iar în cazul celei de-a doua companii lipsesc datele cu numărul de angajaţi pe topfirme.com; acest neajuns e suplinit de listafirme.ro unde aflăm că firma ieşeană are 1022 de angajaţi în 2018 - o creştere importantă faţă de anul precedent când număra 882 de angajaţi.

Pentru a observa care e rolul oraşului nostru în sistemul economic românesc, vă propun doi indicatori (numărul de angajaţi şi cifra de afaceri) raportaţi la două scări - cea municipală (la nivel de UAT) şi cea a zonelor urbane funcţionale (FUA - Functional Urban Area, în limba engleză), care cuprind şi comunele sau mai micile localităţi urbane aflate în strânsă relaţie funcţională cu marele oraş central. În decupajul zonelor urbane funcţionale am ţinut cont de comunele care emit navetişti spre centrul urban major într-o proporţie mai mare de 15% din populaţia ocupată - cf. datelor furnizate de BM. Pentru că ne interesează doar naveta diurnă, am impus şi o limită de distanţă cuprinsă între 15-30 de kilometri în jurul centrelor economice, în funcţie de dimensiunea acestora, utilizând şi o ponderare a valorilor celor care lucrează într-o altă localitate decât cea de domiciliu cu o funcţie gaussiană. De exemplu, centrului urban Iaşi i-am atribuit o rază de 30 de km, iar centrelor economice secundare, precum Miroslava sau Leţcani doar 20, respectiv 15 km pentru zona de recrutare a navetiştilor.

Având în vedere faptul că Bucureştiul se detaşează cu mult în ierarhia centrelor urbane româneşti, am ales să îl excludem din această analiză. Pentru a nu rămâne fară reperele cantitative ale Capitalei, iată şi câteva date. Ca număr de angajaţi, Bucureştiul are 1,030 milioane de persoane în interiorul UAT-ului şi peste 1,2 milioane cu oraşele şi comunele din judeţul Ilfov, la care au fost adăugate şi câteva UAT-uri din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, municipiul Bucureşti e cotat cu 519,6 miliarde de lei, iar întreaga zonă urbană cu 625 de miliarde de lei.

Datele sunt teritorializate pe cele două site-uri utilizate la nivelul sediului social al firmei. Ca urmare, unele unităţi teritoriale vor avea valori superioare ale indicatorilor, iar altele vor fi penalizate.

Între municipalităţi, Iaşul se află cu 75 de mii de salariaţi în companiile cu sediul social în oraş (domeniul public este exclus în bazele de date utilizate) pe poziţia a V-a, după Cluj Napoca (129,9 mii), Timişoara (128 mii), Braşov (92,5) şi Constanţa (81,8). Oraşul nostru e urmat de alte şapte centre urbane cu o populaţie angajată în companii cuprinsă între 51,3 şi 68,6 mii persoane (Oradea, Craiova, Ploieşti, Arad, Galaţi, Sibiu şi Piteşti).

Pentru că nu mai putem ignora localităţile din ce în ce mai integrate funcţional din proximitatea marelui oraş, cred că mai importantă e ierarhia numărului de angajaţi la nivel de zonă urbană funcţională. Din această perspectivă, Iaşul mai adaugă propriilor salariaţi încă 15 mii de persoane, ajungând la 90 de mii. Din perspectiva ierarhiei, coboară însă pe locul al VII-lea, după Timişoara şi Cluj (ambele cu peste 160 de mii de salariaţi), Braşov (aproximativ 150 de mii), Constanţa (peste 120 de mii), Piteşti-Mioveni şi Ploieşti, ambele cu aproximativ 100 de mii de salariaţi. Sub Iaşi se mai află încă şapte zone urbane funcţionale ce depăşesc 50 de mii de salariaţi: Oradea şi Craiova (ambele cu peste 80 de mii de angajaţi), Arad, Galaţi, Sibiu (cu 70-75 mii), Bacău şi Târgu Mureş (aproximativ 51 mii, fiecare).

Iaşul se află în categoria oraşelor penalizate de această statistică realizată, după cum vă spuneam, la sediul social al firmelor. Printre marii angajatori ai Iaşului se află şi punctele de lucru ale unor companii industriale sau de outsourcing - Lear Corporation, Continental, UBIS, Capgemini, Endava, toate cu peste 500 de angajaţi. În cele 34 de puncte de lucru identificate ca angajatori importanti (31 în IT&Outsourcing) lucrează mai mult de 10 mii de persoane, fapt care ar duce la peste 100 de mii de salariaţi zona urbană ieşeană, iar municipiul la aproape 83 de mii.

Din perspectiva cifrei de afaceri, Iaşul cu 17,8 miliarde de lei se află pe poziţia a XIII-a, introducând în ierarhie şi oraşele secundare ale aglomeraţiilor Bucureşti şi Piteşti: Voluntari, respectiv Mioveni. Mai importante ca cifra de afaceri sunt Cluj, Timişoara (ambele cu peste 42 miliarde lei), Braşov, Voluntari, Mioveni, Craiova şi Ploieşti (între 25 şi 30 miliarde de lei), Constanţa, Arad, Galaţi (între 20 şi 25 miliarde de lei), Piteşti şi Oradea (18-19 miliarde). Târgu Mureş, Bacău şi Sibiu, toate cu o cifră de afaceri de peste 16 miliarde, urmează oraşul nostru în ierarhie. La nivel de zonă funcţională urbană, Iaşul cu 23,2 miliarde de lei avansează câteva poziţii, ajungând pe locul al X-lea, din 13 zone funcţionale ce au o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de lei (Voluntari şi Mioveni nu mai fac parte din ierarhie). Trei zone funcţionale urbane depăşesc 50 de miliarde de lei: Piteşti-Mioveni, Timişoara şi Cluj şi alte trei (Braşov, Constanţa şi Ploieşti) au peste 40 de miliarde. Cu o cifră de afaceri mai mare decât cea a Iaşului se înscriu şi Craiova, Arad şi Oradea, cu cifre de afaceri cuprinse între 23,5 şi 28 miliarde de lei. Iaşul e urmat de Sibiu, Galaţi şi Târgu Mureş, toate trei cu valori apropiate de 22 miliarde de lei. Dacă în ceea ce priveşte numărul de angajaţi putem estima cu o oarecare acurateţe participarea punctelor de lucru la economia locală, în cazul cifrei de afaceri acest fapt nu mai e posibil. (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Bravo autorităților locale care au ținut gol Spitalul Mobil de la Lețcani!

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.