anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Bill Evans - un romantic al avangardei

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

Cine ascultă, chiar sumar, înregistrările poate remarca înainte de toate opulenţa armonică a variaţiunilor spontane pe motivele melodice inventate de el sau preluate din cartea de evergreen-uri ale muzicii americane de divertisment. „Tulpina” pe care se dezvoltă improvizaţiile este de multe ori delicată, lirică, meditativă, melancolică, uneori tristă, exprimând climatul interior al blues-ului modern. Dar eflorescenţa variaţiunilor îndatorate inspiraţiei de moment revelează cultura muzicală academică însuşită de elevul, de studentul Bill Evans, stăpân al tehnicii, al expresiei pianistice din concertele de Mozart sau Beethoven. Ambivalenţa interesor sale de ordin muzical - clasicismul european în bună vecinătate cu veselia sincopată a foxtrot-urilor americane ce au nutrit clasicismul jazz-ului interbelic - s-a concretizat prin aderenţa la cromiile irizate ale impresionismului marca Debussy, netulburat de swing-ul, element ritmic sine qua non al jazz-ului. Ba chiar, în multe solilocvii pe claviatură, tentaţia sondării rezervorului adânc, bogat, de armonii complexe ajunse la politonalism, la disonanţe, convinge unii ascultători că Evans s-a avântat mult prea departe de ţărmul armonic-melodic însorit al muzicii clasice de secol XX, inventată de afro-americani. Dacă mai adaug ritmul eliberat de pulsaţia uniformă, dar fiebinte a swing-ului, orientat spre motivaţia ad libitum, agreată mai ales în muzica modernă academică, pot fi mulţumit că am schiţat arhitectura, peisajul, starea emoţională ce caracterizează muzica lui Bill Evans.

Nu exagerez numind permanenta sa înaintare spre întinderile armonice fără de hotar un drog la care nu a renunţat. Din fericire pentru el ca muzician, din fericire pentru arta muzicală a timpului său, a timpului nostru. Cele trei argumente forte s-au ordonat ca spectaculoase dovezi în seria de discuri „Conversaţii cu mine însumi” (1963), „Alte conversaţii cu mine însumi” (1967), „Noi conversaţii” (1978). Noutatea, orginalitatea primei realizări pe disc, poetic - precis intitulată, a constat în suprapunerea a trei înregistrări ca pianist solo, rezultatul sonor, impresia celui ce ascultă fiind paradoxală, copleşitoare: pe de o parte imersiunea autorului total în imensitatea armonică a claviaturilor, pe de altă parte o pulbere de stele cu nuanţe şi străluciri indescriptive. Multiplicarea autorului-interpret cu ajutorul tehnicii de studio a părut unora străină jazz-ului, pentru care studioul a fost o simplă incintă în vederea fixării improvizaţiilor pe banda magnetică, nu un instrument de sine stătător. În plus, tehnica aceasta nu era, la nivelul deceniilor 1961-1981, accesibilă decât marilor case de discuri, aflate doar la dispoziţia muzicienilor de top. În pofida reticenţelor, albumul „Conversaţii cu mine însumi” a primit toate stelele, cinci la număr, în top-ul pe anul 1963 al influentei reviste americane „Down Beat”, iar în 1964 prestigiosul premiu al discului, „Grammy”. Dacă performanţa artistică a lui Bill Evans nu a putut fi multă vreme egalată din motivele tehnice amintite, pentru că recitalurile solistice instrumentale au de obicei mai puţin succes decât cele susţinute în formaţii de diferite dimensiuni, „Conversaţiile…” au rămas în istoria jazz-ului prin originalitatea conceptului, influenţând toţi pianiştii care au urmat, chiar dacă puţini şi-au multiplicat ideile spontane prin suprapunerea înregistrărilor proprii.

Bill Evans a compus o serie mică de teme, dar a compus - regulă de aur a jazz-ului - variante noi ca inventivitate armonico-melodică, ale multor melodii clasice americane. Atât de inventive, de interesante, fără a trăda vreodată originalul, încât ascultătorul ne-experimentat este uimit de aspectul radical inedit al spectacolului muzical, iar ascultătorul cultivat rămâne uimit, fascinat de polifonia desenului melodic, de ambientul armonic aproape fastidios. Dar nu atât de bogat încât să se rătăcească. În totul, un spectacol cu adevărat de avangardă, ajuns din urmă de răsuflarea înfiorată a romantismului.

Una dintre cele mai frumoase compoziţii ale lui Bill Evans este „Vals pentru Debby”, părelnic veche dacă te gândeşti că datează din 1956. Atunci a fost îndrăzneala sa de a compune, în plin ev al modernităţii, în măsura de ¾ tipică valsului european. Dar frumuseţea melodică, neîntreruptă nici în pasajele deconectate de la pulsul măsurii alese, a rămas în memoria generaţiilor de melomani, inspirând chiar un atlet al virtuozităţii pe clape, un atlet al swing-ului fierbinte - canadianul Oscar Peterson. Ascultând opiniile lui Evans şi Peterson, descoperi încântat rădăcinile ascunse ale blues-ului american nederanjate de valsul european, accepţi eflorescenţa barocă a ornamentaţiilor melodice îmbrăţişând ca o ghirlandă tulpina delicată a melodiei. Poate fi aflată aici încă o mare victorie a lui Bill Evans ca autentic muzician de jazz: aceea de a inventa o melodie ce inspiră imaginaţia improvizatorică virtuoză a altor muzicieni de acelaşi tip. Tot geniali. Astfel, mare parte din creaţia lui Bill Evans a intrat, la rândul său, în cartea fundamentală a muzicii americane de secol XX, carte de învăţătură pentru generaţiile următoare.       

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Alexandru LĂZESCU

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Percepţiile eronate privind riscurile şi oportunităţile au avut adesea consecinţe catastrofale în istorie; decizia Chinei privind o invazie a Taiwanului va fi influenţată şi de percepţia privind consistenţa răspunsului Occidentului faţă de agresiunea Rusiei.

opinii

Slavă lui Rabelais

Nichita DANILOV

Slavă lui Rabelais

Vom intra într-o epocă în care resursele de materii vor conta la fel de mult ca şi tehnologia. Epoca energiei ieftine, după cum spunea un comisar european, a luat sfârşit. Epoca revendicărilor abia a început.

Ţara asta-i un miracol

Michael ASTNER

Ţara asta-i un miracol

Nu ştiu de ce, dar parcă-n România guvernanţii par să exclame cu toţii (în gândul lor): Păi, unde-am ajunge dacă tot poporul ar putea să se ducă fără probleme dintr-o parte în alta, pe autostrăzi şi drumuri expres şi drumuri naţionale modernizate şi decongestionate de existenţa autostrăzilor şi drumurilor expres?!

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Eugen MUNTEANU

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă, impresia de improvizație și oportunism persistă.

pulspulspuls

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Discuţiile de la Şcoala politică de vară de pe Bahlui, care s-a ţinut în aceste zile pe terasa unei berării boeme din târg, ar fi continuat la nesfârşit pe tema imposibilei şi, totuşi, foarte probabilei, coaliţii dintre liberali şi userişti, dacă cineva nu ar fi adus în discuţie, nu se ştie cu ce intenţii, problema vizitei în oraşul nostru a lui George Simion, liderul partidului AUR. 

Caricatura zilei

Vreme de neplajă

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.