anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 15.08.2020

Binele propriu şi răul altora

GALERIE
gin
  • gin
- +

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

19 iunie 1974. O zi de vară călduroasă în Dealul Copoului. Vă spune ceva această dată, stimaţi iubitori ai fotbalului ieşean? S-a întâmplat ceva ce majoritatea microbiştilor credea că nu se poate întâmpla în România. Tinerii care au umplut până la refuz tribunele stadionului din Copou n-aveau cum să ştie că Rapid Bucureşti a mai retrogradat de două ori în anii ’50 din primul eşalon al fotbalului românesc. Ei credeau că în după-amiaza aceea de vară, Politehnica Iaşi poate să facă istorie. O imensă ocazie ratată de marele şi pe-ne-drept-uitatul atacant giuleştean Sandu Neagu, o minge scăpată aiurea în corner de Rică Răducanu şi golul lui Simionaş, creierul echipei, şi scor final, 1-0 pentru Politehnica. Au trecut ani şi ani de atunci şi s-a mai întâmplat ca Rapidul să mai pice, chiar şi în „iepoca de aur”. Rapid nu reprezenta nici Armata Poporului, nici Miliţia, nici Secu, nici KGB, perioada de graţie decupată din era „secera+ciocan” a fost în anii când fostul ucenic ceferist GG Dej era marele tartor al naţiei comuniste. Au picat giuleştenii şi în epoca George Copos şi acum se chinuie inutil să revină la zăpezile de altădată. E greu, este tare greu, să revii din fundul gropii acolo unde ai strălucit.

Rapidul - de la care am pornit - nu are decât trei titluri. Campioana provinciei, UTA (şase titluri naţionale) se chinuie cu alde Turris Măgurele să revină în prim plan, Craiova a picat şi ea pe vremea lui Neţoiu. Unde sunt Argeşul sau Petrolul, unde este mai recenta campioană Oţelul, ca să facem abstracţie de cometa numită Unirea Urziceni? Dinamo şi FCSB (urmaşa de facto, nu de jure a Stelei care a strălucit) sunt singurii piloni care au rezistat neîntrerupt de la naţionalizarea de facto şi de jure a fotbalului românesc şi până astăzi şi nu întotdeauna pe căi ortodoxe. Şi iar ne întoarcem în 1974: „Cuuuuum? Să retrogradeze Rapiduleţu‘? Real Giuleşti?????”. Iacătă că s-a putut şi asta pentru că dacă nu pica Rapiduleţu‘ pica Politehnica Iaşi şi asta, poate în ciuda multor sceptici, pentru că pentru alb-albaştrii de la Ilie Oană şi Leonid Antohi până la Simionaş şi Marica era de neconceput.

Acum, întrebarea care se pune este cam la fel: „chiar o să retrogradeze Dinamo?????” Cu tot atâtea semne de întrebare. Păi de ce să nu se poată? Cu o singură excepţie, Dinamo este cea mai prost organizată grupare din Liga I, iar excepţia numită FCSB încă rezistă prin banii băgaţi acolo de satrapul mioritic. FRF, LPF, clasa politică au alte probleme decât bocitul pe ruinele dinamoviste, iar Mircea Rednic, antrenorul alungat astă-vară din Groapă, nu doreşte numai să se răzbune, convins poate că un nou început este singura şansă de revenire a echipei sale de suflet. Profeţiile astea cu iz de tămâie fac mai mult rău decât bine echipei Iaşului, la pachet cu celelalte: că Voluntari e a lui Pandele, că Sibiul e al Prodancei, că Sepsi ameninţă cu autonomia, că Chindia e prietenă cu Hagi, că Viitorul e grădina lui Hagi, iar clincenarii sunt academicieni şi nu se pun cu şoldovenii de la Nord.

Cei obişnuiţi cu tămâierea ar trebui să tragă cu retina şi timpanul şi prin alte părţi: echipe cu ştaifuri şi bombeuri au retrogradat sau au fost retrogradate cu toate pilele lor. ŢSKA Sofia a fost expediată în Liga a treia şi a fost salvată de ruşine de fosta nouă stea Litex Loveci, care i-a preluat penitenţa satelizându-se prin „C-ul” bulgăresc. Legendara echipă maghiară Ferencvaros n-a fost salvată de la insolvenţă şi implicit retrogradare. Unii mai puţin cunoscători ar putea crede că sunt fenomene specifice Estului. Dar ce-a păţit Juventus, luată în braţe de toată suflarea italienească pe vremea lui Moggi, sau Fiorentina? S-au ferit scoţienii de lipsa eternelor derbiuri când a fost să fie sancţionată Rangers? Diferenţa este, însă, că mai toate aceste cluburi cu ştaif au revenit la locurile lor de odinioară. Pe când ale noastre „glorii”, dacă nu s-au desfiinţat, cântă pe la mesele săracilor.

Deci, totul este posibil şi nimic previzibil în fotbalul din toată lumea, în ciuda predicţiilor bollywoodiene de Dâmboviţa &Bahlui. La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare. Iar dacă printr-o victorie duminică în groapă ar contribui la retrogradarea echipei Dinamo, nu are nicio vină. Hai băieţi că se poate!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O alegere de suflet

Ovidiu MINEA

O alegere de suflet

Cel mai valoros produs al fotbalului local, Daniel Pancu, a făcut un pas riscant. Între postul cald, sigur, de preşedinte al clubului al cărui legendă este, Rapid, şi cel instabil, de antrenor al Politehnicii Iaşi, care se află într-un ocean de incertitudini, a ales a doua variantă, „Pancone” pierzând prin această mutare şi mulţi bani din publicitate.

Filmuletul zilei

opinii

Blazare pre-electorală

Alexandru CĂLINESCU

Blazare pre-electorală

Va fi o campanie electorală atipică, în care televiziunile manipulatoare vor avea un cuvânt şi mai greu. Pandemia a produs şi ea multă confuzie, întreţinută în chip criminal de PSD şi de aliaţii lui. Blazarea, nepăsarea şi pasivitatea noastră îi pot aduce în situaţia ca ei să ne hotărască nouă, la urne, destinul.

„Conspiraţii”: doar fum, fără foc?

Nicolae CREŢU

„Conspiraţii”: doar fum, fără foc?

Se discută mult despre „conspiraţii”, o temă pe tapet, indiferent de optica din perspectiva căreia ba unii, ba alţii îşi dau cu părerea, pentru că de fapt cei mai mulţi asta fac: fără analiză, fără a cântări argumentele, poziţia pe care o adoptă şi, cu aceeaşi candoare (de tradus: indiferenţă crasă) ignorându-le şi pe cele ale „taberei” opuse. 

Savanţii zilelor din urmă

Codrin Liviu CUȚITARU

Savanţii zilelor din urmă

„Dragul meu, adevărul este chiar cel comunicat de hârţogarii academici: mi-am mistificat activitatea de cercetare, aşa-zisele informaţii epocale, savantlâcul, biografia, tot! Existenţa mea e o farsă de la A la Z. Nu puteam să mor cu minciuna în spate! Mă bucur că accidentul deconspirării s-a petrecut înainte de ieşirea din sistem. Nu vor fi consecinţe punitive, iar eu, în sfârşit, voi savura câţiva ani de sinceritate....”

pulspulspuls

Hopa: iaca decăniţa, dar serviţi şi tocăniţa!

Hopa: iaca decăniţa, dar serviţi şi tocăniţa!

Of, of, off, băi nene băăăi, iote cum se mai leagă lucrurile câteodată, aşa, cu un şpil venit de unde nici nu te aştepţi... 

Caricatura zilei

Căldura

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.