Birocraţia cu ochelari de cal de la „Imigrări” Iaşi. Serviciul expulzează pe bandă rulantă străini aduşi cu greu de firme, instanţa îi aduce înapoi – UPDATE

vineri, 28 iulie 2023, 01:50
7 MIN
 Birocraţia cu ochelari de cal de la „Imigrări” Iaşi. Serviciul expulzează pe bandă rulantă străini aduşi cu greu de firme, instanţa îi aduce înapoi  – UPDATE

Singura soluţie cunoscută de Serviciul de Imigrări la problemele legate de muncitorii străini veniţi la muncă în Iaşi pare a fi expulzarea. Asta deşi pentru firmele locale, aflate în mare criză de forţă de muncă, ei sunt la mare căutare, iar formalităţile pentru aducerea lor aici la muncă durează adesea şi şase luni de zile. La Iaşi, într-o singură zi, magistraţii Curţii de Apel au anulat două decizii de expulzare, în cazul unui indian şi a unui libanez. Primul depusese online documentaţia necesară prelungirii dreptului de şedere în ţară, dar când a fost chemat şi la ghişeu, nu avea la el chitanţele de plată a taxelor aferente, în original. Al doilea a fost detaşat de firma care îl angajase la o altă societate, fără îndeplinirea formelor legale. Sancţionată nu a fost însă firma, ci el.

 

A.M. venise din India în ianuarie, cu o viză de muncă valabilă 90 de zile, până pe 25 aprilie, fiind angajat ca electrician de întreţinere şi reparaţii. I-a convenit locul de muncă, aşa că în februarie a depus online o cerere de programare pentru prelungirea dreptului de şedere, ataşând şi documentele doveditoare solicitate. Conform legii, cererile de prelungire a dreptului de şedere se prelucrează în 30 de zile, dar a fost chemat la ghişeu abia pentru data de 19 aprilie. În ziua respectivă însă, nu avea asupra sa originalul chitanţelor de plată a taxei aferente permisului de şedere, de 259 lei şi cea pentru taxa consulară de 120 euro. Funcţionarul Serviciului de Imigrări i-a pus în braţe întreaga documentaţie depusă şi l-a trimis acasă. Pe 29 aprilie, în cadrul unui control, A.M. a fost găsit la muncă. Viza îi expirase de patru zile şi i s-au făcut direct formele de expulzare.

A.M. a contestat decizia, precizând că muncise acolo unde avea contract, demarase prelungirea dreptului de şedere, iar viza îi expirase de doar patru zile. Solicita doar un termen rezonabil pentru a finaliza procedurile birocratice. În faţa judecătorilor, reprezentanţii Serviciului de Imigrări şi-au apărat decizia. Procedura de prelungire nu fusese finalizată până pe 25 aprilie, deci A.M. putea fi expulzat. De fapt, A.M. nici nu începuse vreo procedură. Teancul de documente depuse online nu reprezentau, din punctul de vedere al funcţionarilor, decât o simplă solicitare de a primi un număr de ordine pentru prezentarea la ghişeu. Numărul respectiv nu reprezenta un număr de înregistrare a cererii, pentru aceasta fiind necesară depunerea actelor în original, la ghişeu.

Conform legii, străinul aflat la muncă în România trebuie să solicite eventuala prelungire a dreptului de şedere cu minim 30 de zile înainte de expirarea acestuia. Cererea trebuie soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii. Dacă sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare poate fi prelungit cu încă cel mult 15 zile. Dacă documentele furnizate sunt incomplete sau necorespunzătoare, Serviciul de Imigrări trebuie să informeze petentul cu privire la elementele care lipsesc şi să stabilească un termen pentru completare, dar nu mai mult de 30 de zile.

Judecătorii au remarcat că A.M. ceruse prelungirea dreptului de şedere încă din 28 februarie. La acea dată, A.M. plătise deja taxele. Pur şi simplu, în ziua prezentării la ghişeu nu avea la el şi chitanţele în original. În loc să-l trimită pe A.M. acasă să le aducă, funcţionarul Serviciului de Imigrări îi respinsese întreaga documentaţie, fără măcar a o înregistra. „La data de 19 aprilie 2023 (în interiorul perioadei de şedere legală pe teritoriul României), pârâtul nu a acordat un număr de cerere solicitării de prelungire a dreptului de şedere depusă on line, documentaţia administrativă fiind returnată reclamantului pentru un motiv de formă şi nu de substanţă, respectiv pentru că la acea dată nu au fost depuse şi în original chitanţele de plată a taxei consulare şi a celei aferente permisului de şedere.

Desigur, pentru a face dovada indubitabilă a suportării acestor taxe, reclamantul se cuvenea să aibă asupra sa, la momentul prezentării la ghişeu, cele două chitanţe în original, însă măsura administrativă aferentă acestei omisiuni se impunea a fi aceea a acordării unui termen pentru complinirea acestor lipsuri, nu returnarea documentaţiei”, au precizat magistraţii. De altfel, funcţionarii avuseseră timp mai bine de o lună pentru a-i comunica indianului că trebuie să vină şi cu chitanţele în buzunar, dar nu-şi bătuseră capul. În plus, funcţionarii ar fi trebuit, legal, să înregistreze cererea şi, eventual, să o respingă pe motiv că nu este completă. Refuzul de a o înregistra măcar era în afara oricărei legi. Magistraţii au dispus anularea deciziei de returnare, obligând Serviciul de Imigrări să soluţioneze cererea indianului.

Un alt dosar analizat de Curtea de Apel a fost cel vizând un libanez, A.C. Acesta se află în România din 2020, fiind angajat ca şofer. La începutul lunii mai, firma la care lucra l-a detaşat la o altă societate. Aici, nu mai lucra ca şofer, ci ca ajutor de bucătar, după cum s-a constatat în cadrul unui control. Conform legii, schimbarea locului de muncă trebuie avizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă. În cazul lui A.C., un astfel de aviz nu exista, astfel încât Serviciul de Imigrări a dispus expulzarea.

Situaţia libanezului nu este unică, astfel de cazuri făcând obiectul altor dosare analizate de Curtea de Apel. Sentinţele pronunţate deja par să nu fi fost însă citite la nivelul Serviciului de Imigrări. Ca şi în alte cazuri similare, magistraţii Curţii de Apel au constatat că libanezului nu i se poate reproşa în fapt nimic. Conform legii, pentru schimbarea locului de muncă al unui lucrător străin este necesar un nou aviz de angajare, pe noul post, obţinut de către firma care îl preia. „Obţinerea unui aviz de muncă în vederea schimbării locului de muncă la acelaşi angajator sau la un alt angajator nu reprezintă o obligaţie legală în sarcina străinului, fiind obligaţia şi atributul exclusiv al angajatorului în favoarea căruia se prestează munca de către străin. Nu se poate reţine în sarcina reclamantului că a încălcat reglementările legale referitoare la încadrarea în muncă. Străinul angajat în muncă nu are dreptul legal de a solicita emiterea avizului de muncă. Decizia de returnare fiind emisă cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale, se va dispune anularea acesteia”, au explicat judecătorii. 

UPDATE: Precizări de la inspector de poliție Andreea Alina Tănase, șefa Serviciului pentru Imigrări Județean:

„Cu privire la cetățeanul din India, facem următoarele precizări:

La data de 28 februarie a.c., cetățeanul indian a depus solicitarea de programare cu privire la prelungirea dreptului de ședere pe Portalul IGI, acesta fiind programat la ghișeu, în vederea depunerii cererii pentru data de 19 aprilie a.c., dată la care s-a și prezentat.

La verificarea documentelor s-a stabilit că străinul nu avea asupra sa chitanțele referitoare la taxele privind contravaloarea permisului de ședere, respectiv taxa consulară. Astfel, polițistul de la ghișeu nu a preluat cererea de prelungire a dreptului de ședere, întrucât respectivele chitanțe ce reprezentau contravaloarea permisului de ședere în cuantum de 259 lei, precum și chitanța ce reprezenta taxa de 120 de euro (contravaloarea în lei) sunt documente financiare, iar lipsa lor echivalează cu neplata taxelor legale aferente cererii.

Având în vedere cele constatate, polițistul i-a adus la cunoștință faptul că poate reveni în aceeași zi în vederea depunerii documentelor, însă acesta nu a mai revenit.

La data de 29 aprilie a.c. polițiștii din cadrul Serviciului pentru Imigrări al Județului Iași au desfășurat o acțiune în cooperare cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Iași, polițiști din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași și ai Secției Regionale de Politie Transporturi Iași.

Activitatea s-a desfășurat în municipiul Iași și a avut ca scop depistarea străinilor intrați ilegal în România sau a căror ședere a devenit ilegală, depistarea străinilor care desfășoară activități lucrative ilegale ori care au intrat în România la invitația unor cetățeni români, dar nu au părăsit țara în termenul prevăzut de viză, precum și constatarea cazurilor sub orice formă de ședere ilegală a străinilor.

O societate comercială a fost verificată. În urma verificărilor efectuate, străinul figura cu 4 zile de ședere ilegală pe teritoriul României. Având în vedere acest aspect, polițistul de caz a luat față de străin măsura sancționării contravenționale cu avertisment.

De asemenea, pe numele persoanei în cauză a fost emisă și decizie de returnare cu termen de plecare voluntară în 15 zile de pe teritoriul țării noastre.

Față de societatea comercială nu s-a impus luarea unor măsuri, întrucât nu au fost constatate încălcări ale legislației în domeniu”.

Notă: Precizările făcute de șefa Serviciului Imigrări nu oferă însă un răspuns concret la principalele probleme sesizate în textul nostru, respectiv refuzul funcționarei SIJ de a înregistra cererea cetățeanului indian de prelungire a dreptului de ședere. Conform legii, o cerere incompletă trebuia înregistrată, cu acordarea unui nou termen de 15 zile pentru completarea ei. Dacă procedura legală ar fi fost respectată, cetățeanul indian A.M. nu ar fi figurat, la data de 29 aprilie cu patru zile de ședere ilegală pe teritoriul României, ci ar mai fi avut 11 zile până la expirarea termenului. De asemenea, situația absurdă în care un muncitor străin ajunge să fie expulzat pentru o culpă a angajatorului, respectiv detașarea la alt loc de muncă fără forme legale, a fost explicată sec: „Așa e legea”.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii