BIROUL DE MEDIERE: Copiii suferă pentru fiecare tăcere sau vorbă tăioasă surprinsă între părinţi

miercuri, 15 iulie 2015, 18:57
3 MIN
 BIROUL DE MEDIERE: Copiii suferă pentru fiecare tăcere sau vorbă tăioasă surprinsă între părinţi

De data asta, este vorba despre doi oameni tineri, care au fost căsătoriţi, dar, cu timpul, relaţia lor s-a răcit, aşa că au divorţat prin bună înţelegere. Au împreună doi copii (o fetiţă şi un băiat), pe care îi iubesc şi de care au avut grijă amândoi, chiar dacă locuiesc acum în oraşe diferite.

Dintr-o dată, ceva a intervenit şi a perturbat serios comunicarea dintre ei doi. Ca urmare, mama hotărăşte să-i îngrădească tatălui accesul la copii şi să îi restricţioneze acestuia programul de vizită şi de distracţii, pe care tatăl îl propusese celor doi micuţi, pe timpul concediului lui. Oare cine are de suferit în primul rând?! Întrebare retorică. Bineînţeles că cei mai vulnerabili sunt cei doi copii, care l-au aşteptat pe tati, să se joace cu ei, să-i povestească, să meargă cu el în excursie sau doar în parc, să fie un timp de normalitate, oricât de scurtă ar fi perioada.

Ei au dreptul să li se arate că sunt iubiţi, ca un exerciţiu afectiv pe care trebuie să-l deprindă şi să constituie un suport emoţional în situaţiile dificile pentru ei. Şi viaţa ni le oferă tuturor. Pe copii îi doare fiecare tăcere sau vorbă tăioasă surprinsă în comunicarea celor doi soţi, pentru că, deşi sunt mici, au, deja, experienţa rupturii relaţiei de familie, legată de multe alte certuri care au precedat-o.

Sentimentul de insecuritate al copiilor se accentuează atunci când vor să petreacă timp de câteva ore cu tatăl lor şi simt că asta creează momente de tensiune între părinţi. Şi nu vor să o supere pe mami. Ei nu au nicio vină pentru faptul că adulţii care le sunt părinţi n-au reuşit să se susţină unul pe altul, nu au mai avut încredere, respect, iubire, înţelegere, unul pentru celălalt, pentru ca familia lor să nu se destrame.

Nu căutăm vinovaţi, ci soluţii, pentru ca fiecare să-şi atingă obiectivele, pe de-o parte adulţii, iar de cealaltă, copiii, care au nevoie de ambii părinţi, să se completeze unul pe celălalt şi să fie prezenţi în viaţa lor, chiar prin formele de comunicare la distanţă: internet, telefon şi ori de câte ori este posibil, să fie lângă ei, în momentele importante.

Este necesar ca foştii soţi să-şi arate respect unul altuia, nu să fie în competiţie. Fiecare părinte are rolul lui în evoluţia copilului. Este minunat când sunt în viaţă amândoi şi se implică umăr la umăr, ca într-o echipă, pentru a-i ocroti. Dimpotrivă, orice acuzaţie pe care unul dintre părinţi o face la adresa celuilalt, de faţă cu copiii, este extrem de dureroasă pentru ei, se simt ruşinaţi, umiliţi, pentru că la vârsta mică, ei îşi identifică părinţii cu personajele din poveşti, sunt eroii lor şi se simt în siguranţă lângă ei, au încredere, dacă imaginea acestora nu este murdarită de frustrările adulţilor.   

Orice familie are dreptul să rămână în anonimat, de aceea nu există niciun nume, nicio iniţială, toate datele sunt impersonale. Rămâne doar specificul situaţiei conflictuale şi utilitatea abordării acesteia în interesul copiilor, deveniţi un scut, dincolo de care se ascunde întotdeauna un orgoliu rănit. Poate că va fi util şi altor persoane să reflecteze asupra acestei teme, întâlnită des în viaţa reală.   

Uneori, trebuie să admit că „bine cu sila, nu se poate face“ şi că adulţii, care sunt uşor influenţabili, sunt cei care nu au încredere în propriile păreri. De obicei aceştia „se ascund“ în spatele persoanei care îi domină (părinţi, prieteni, avocaţi etc.). Medierea, însă, nu este o instanţă, unde clienţii sunt reprezentaţi de avocaţi, ea oferă oamenilor alternativa de a decide ei înşişi în privinţa soluţiilor lor.

Mediator Roxana Cozma,
www.mediatoriautorizatiiasi.ro
Pagina de FB:
Mediatori Autorizati Iasi

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii