BIROUL DE MEDIERE „Nu mai vreau să vină la mine cu fel de fel de conflicte apărute din te miri ce!“

miercuri, 07 octombrie 2015, 18:45
3 MIN
 BIROUL DE MEDIERE „Nu mai vreau  să vină la mine cu fel de fel de conflicte apărute din te miri ce!“

Un colectiv recent format, în care lucrează doar femei, cu vârste cuprinse între 19 şi 51 de ani. Unele au familii, altele nu, dar sunt şi două tinere care au crescut la casa de copii. Am cunoscut o parte dintre ele în prima zi când am venit să colaborez cu firma pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre angajate, astfel încât acestea să fie cât mai eficiente în timpul de lucru. 

Era un proiect nou, într-o zonă în care cele mai multe femei nu aveau de lucru şi, deşi managerul recrutase doar femei cu recomandare de la ultimul loc de muncă, totuşi el a întâmpinat destule situaţii în care unele dintre angajate aveau o influenţă negativă asupra celorlalte şi asta se repercuta şi în calitatea muncii. Urma să diminuez, împreună cu ele, conflictele din relaţionarea profesională.  
 
„Nu mai vreau să se jignească între ele, nu mai vreau să vină în birou la mine cu fel de fel de conflicte care apar din te miri ce!“, mi-a spus managerul, pur şi simplu nemulţumit de felul în care se lucrează. Am aflat că lucrau în schimburi, că era o coordonatoare pentru fiecare schimb şi că cele care avuseseră rezultate, fuseseră premiate cu 10% din salariu. Salariile erau mici, însă. 
 
Am organizat o întâlnire cu angajatele, în pauza de masă, pentru fiecare schimb. Nu aveam mult timp la dispoziţie, am vorbit despre familiile lor, despre copiii lor şi despre ce înseamnă locul acesta de muncă pentru ele. Răspunsurile lor au fost de la „a avea ce să pun pe masă la copii“, până la „a avea o meserie“ şi „a fi în rând cu lumea“… atunci am stabilit împreună care este rostul unui loc de muncă pentru ele: le oferă o autonomie în viaţa particulară şi posibilitatea de a-şi ajuta familia. Şi pentru manager, rezultatul muncii lor, a tuturor celor care lucrau în firmă, însemna exact acelaşi lucru.
 
– Da, doamnă, dar ce salar are el şi ce salar avem noi! Replica tinerei care spusese asta suna ca o glumă, de altfel, câteva au şi început să râdă. Le-am lăsat şi apoi le-am adus aminte de anii de facultate pe care omul i-a petrecut învăţând. Munca lui este alta decât a voastră, este mai bine plătită pentru că de ea depinde profitul, la sfârşitul anului. Vedeţi că depindem unii de alţii şi dacă ne este bine unora dintre noi (facem producţie, vânzări, avem solicitări etc.) rezultatele astea se văd şi în condiţiile de lucru, în premierile de la sfârşitul lunii sau a trimestrului. Dacă, dimpotrivă, producţia nu este de calitate, atunci nu poate fi premiată munca angajaţilor, ba mai mult, se restrânge activitatea, se fac disponibilizări la toate nivelele etc. Cei care nu sunt oameni de echipă, sunt conflictuali, pleacă primii.
 
Le-am propus, pentru început, să spună ce le-ar plăcea să fie îmbunătăţit în felul în care este organizată munca lor şi au căzut de acord că: 1. ar vrea să negocieze cu o firmă de catering şi să mănânce împreună o masă caldă şi 2. ar dori, ca în funcţie de rezultatele lor, fiecare angajat să primească de ziua lui, un cadou (o sumă de bani sau o petrecere între colegi). 
 
Propunerile mi s-au părut foarte bune. Femeile acestea vin la un serviciu unde muncesc multe ore pe zi şi trebuie să colaboreze una cu alta, chiar dacă au caractere diferite. Dacă vor să ia masa împreună, asta înseamnă că ele îşi doresc şi o formă de socializare, care să le apropie ca oameni şi asta se poate realiza şi prin sărbătorirea fiecăreia, de ziua naşterii. Managerul şi contabila şefă au fost de acord cu ideile lor.
 
Mediator 
Roxana Cozma, 
www.mediatoriautorizatiiasi.ro 
Pagina de FB: Mediatori Autorizati Iasi

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii