Caută 
Blocurile turn de la „Doi Băieți” – Comportament curios al Primăriei în procesul cu afaceristul Cheșcu: parcă și-a dorit de fiecare dată să piardă
4 MIN
Primăria îi plătește zilnic țigările și cafeaua imobiliarului Gheorghe Cheșcu. Acesta a câștigat în instanță penalități de câte 500 de lei pe zi, pentru că municipalitatea nu i-a răspuns, fie și negativ, la cererea de aprobare a unui plan urbanistic zonal. În primă instanță, Primăria nu s-a apărat deloc. În recurs, reprezentanții municipalității au vorbit pe lângă. Proiectul de hotărâre a Consiliului Local vizând cererea lui Cheșcu a fost scos fără explicații de pe ordinea de zi a ultimei ședințe. Până va fi votat într-un sens ori altul, penalitățile vor continua să se adune.
În 2020, Flux SRL a demarat proiectul de construire a patru blocuri cu 11 etaje la Doi Băieți, pe terenul de 5.100 mp deținut de firmă în intersecția dintre străzile Ciurchi și Vasile Lupu. Lipsa avizului unic din partea Consiliului Județean a făcut ca proiectul să fie blocat. În 2023, Cheșcu a obținut în instanță obligarea CL să soluționeze cererea de aprobare a PUZ. Recursul Primăriei a fost anulat, ca insuficient timbrat, așa că sentința Tribunalului a rămas definitivă la 6 martie anul trecut.
Totuși, Primăria tot nu a luat vreo decizie în privința proiectului lui Cheșcu, așa că, la începutul lunii februarie a acestui an, Flux SRL a chemat din nou în judecată municipalitatea. De această dată, cerea penalități de 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Primăria nu a formulat nicio întâmpinare la pretenții
Poziția municipalității în timpul procesului a fost cel puțin curioasă. Nu a formulat nicio întâmpinare la pretențiile lui Cheșcu și nici nu s-a apărat în vreun alt mod. Atunci când Tribunalul i-a cerut în mod expres să precizeze stadiul aducerii la îndeplinire a sentinței din 2023, nu a răspuns în niciun fel. În aceste condiții, procesul nu a durat mult.
Conform legii, dacă în urma unei acțiuni judecătorești, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice un act administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau vreun alt înscris, trebuie să facă acest lucru în cel mult 30 de zile. În caz contrar, este pasibilă de obligarea la plata unor penalități. În lipsa oricărei explicații date de Primărie, magistrații Tribunalului au constatat îndeplinită condiția legală și au obligat Primăria la plata a 500 de lei pe zi de întârziere, cu începere de la data comunicării deciziei. Hotărârea Tribunalului putea fi contestată, dar era executorie. Ca urmare, de la sfârșitul lunii martie, Primăria a devenit bună de plată.
Hotărârea Tribunalului a fost atacată de Primărie cu recurs în fața Curții de Apel. Aici, reprezentanții municipalității au explicat pe larg cât de complicate sunt procedurile pentru aprobarea unei documentații de urbanism. Apoi, au arătat că ceruseră în aprilie 2023 societății Flux SRL să completeze documentația pentru PUZ, dar firma nu își îndeplinise această obligație. Prin urmare, constatarea Tribunalului că Primăria nu făcuse nimic era greșită: în fapt, procedura de soluționare a cererii fusese demarată. În plus, pe 8 aprilie 2025, fusese publicat pe site-ul Primăriei proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de construire a celor patru blocuri.
Deci, procedura de soluționare fusese continuată și se afla în curs. Municipalitatea cerea casarea hotărârii Tribunalului, invocând două paragrafe din Codul de Procedură Civilă. Un motiv de casare ar fi fost acela că hotărârea Tribunalului nu fusese motivată sau motivele erau contradictorii ori străine de natura cauzei. Al doilea, că hotărârea ar fi fost dată cu încălcarea normelor de drept material.
O nouă strategie greșită, la recurs
Explicațiile municipalității i-au lăsat reci pe magistrații Curții de Apel. Aceștia s-au raportat din oficiu la caracteristicile recursului, ca o cale extraordinară de atac. Conform legii, scopul recursului este acela de a solicita instanței superioare examinarea respectării de către hotărârea atacată a regulilor de drept aplicabile. Or, Primăria nu făcea altceva decât să prezinte fapte care, în opinia sa, ar fi justificat o altă decizie a Tribunalului. Încerca să demonstreze că hotărârea fusese greșită, când ar fi trebuit să arate că fusese luată cu încălcarea legii.
„Cererea de recurs trebuie să conțină indicarea motivelor de casare, dar și argumentele concrete care susțin teza părții recurente privind incidența motivelor de casare invocate. Simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia”, au arătat magistrații Curții de Apel.
Municipalitatea invocase două motive de casare, dar o făcuse pur formal, fără a aduce și argumente în susținerea lor. Cererea de recurs era deci nulă, iar judecătorii nu mai aveau de ce să analizeze și explicațiile de fond.
Magistrații au remarcat totuși că, în continuare, Primăria nu reușise să demonstreze că ar fi adoptat vreo decizie concretă față de cererea depusă de Flux SRL. Publicarea unui anunț pe site, conform căruia se propunea respingerea cererii, nu însemna că această cerere fusese și respinsă. Prin urmare, Primăria era bună de plată a penalităților în continuare.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
