anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

Bloomberg: Mai multe țări fac stocuri de alimente, de teama creșterii prețurilor

GALERIE
stocuri alimente, teama, covid
  • stocuri alimente, teama, covid
- +

Criza Covid-19 are efecte majore la nivel mondial. În contextul evoluției negative a pandemiei de coronavirus, analiștii economici preconizează noi creșteri de prețuri, astfel încât tot mai multe țări au început să-și facă stocuri de alimente. 

Cumpărătorii de produse agricole din Cairo şi până în Islamabad au intrat într-o febră a cumpărăturilor după ce pandemia de Covid-19 a perturbat lanţurile de aprovizionare, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Iordania şi-a constituit rezerve record de grâu în timp ce Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a luat o măsură neobişnuită de a cumpăra grâu de pe pieţele internaţionale tocmai în timpul în mijlocul recoltatului producţiei interne. La rândul său Taiwanul a anunţat că îşi va majora rezervele strategice de alimente, iar China a început să cumpere nutreţ pentru a-şi hrăni efectivele în creştere de porci.

Toate aceste achiziţii anticipate scot în evidenţă modul în care ţările încearcă să se protejeze în contextul îngrijorărilor că pandemia va afecta operaţiunile portuare şi va întrerupe comerţul mondial. Pandemia a afectat deja lanţurile de aprovizionare domestice, de la fermă la farfurie, în timp ce rafturile goale ale magazinelor au determinat consumatorii din întreaga lume să îşi modifice obiceiurile de cumpărare.

"Covid-19 i-a forţat pe consumatori să treacă de la o abordare a stocurilor de tip "just-in-time" la una mai conservatoare care a fost etichetată drept "just-in-case". Rezultatul, consumatorii şi-au făcut stocuri mai mari ca măsură de prevenţie împotriva viitoarelor întreruperi", a declarat analistul Bank of America Corp., Francsico Blanch.

Analiștii preconizează o creştere a preţurilor la porumb, grâu şi soia
Mai mulţi factori stimulează o creştere a preţurilor la porumb, grâu şi soia boabe, precum inundaţiile din China şi achiziţiile crescute ale Beijingului de produse agricole pentru a-şi respecta angajamentele asumate în prima fază a acordului comercial convenit cu SUA. Însă Beijingul vrea să ţină cont şi de lecţiile învăţate în perioada pandemiei şi să se asigure că stocurile sale sunt suficiente pentru a face faţă unor probleme apărute pe lanţul de aprovizionare.

Chiar dacă câteva ţări încearcă să îşi majoreze rezervele strategice, precum Egiptul şi Pakistanul, altele au decis să îşi urgenteze achiziţiile de produse alimentare din alte motive precum accesul la valută, amploarea livrărilor interne şi necesitatea de a ţine preţurile de pe piaţa internă sub control, a declarat economistul şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Abdolreza Abbassian.

"Multe ţări ar putea cumpăra acum dar ar putea să îşi reducă achiziţiile la începutul anului următor pentru că nu vor mai avea nevoie. Mă aştept ca acest lucru să se întâmple, în special având în vedere condiţiile care nu sunt grozave pentru grâul de iarnă şi faptul că dacă mai aştepţi preţurile ar putea continua să crească", a spus Abbassian.

Preţurile la produsele agricole sunt în creştere pe măsură ce ţările îşi majorează achiziţiile, la care se adaugă cererea crescută venită din China şi seceta din regiunea Mării Negre. În aceste condiţii, indicele Bloomberg Agriculture Subindex, care urmăreşte evoluţia contractelor futures la o serie de produse agricole importante, a crescut cu 20% începând din luna iunie.

Iar analiştii se aştepată ca China să continue să alimenteze cererea în cursul anului următor. Cel mai mare importator mondial de produse variate, începând de la ţiţei şi până la soia boabe, intenţionează să îşi majoreze rezervele de stat în conformitate cu planul cincinal.

"Cu siguranţă, China va continua să susţină preţurile la materii prime dacă va face astfel de achiziţii importante", susţine analistul Commerzbank AG, Daniel Briesemann.

Aceste achiziţii suplimentare sunt o veste bună pentru producători, care au văzut cum cererea pentru produse precum porumb sau zahăr a scăzut pe măsur ce pandemia a oprit transporturile şi a redus cererea pentru etanol produs din porumb sau trestie de zahăr.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.