“În şedinţa din 1 iulie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,00% pe an de la 5,25% începând cu data de 2 iulie 2013. Începând cu aceeaşi dată rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8% pe an, de la 8,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2% pe an faţă de 2,25%”, se arată într-un comunicat al BNR. Totodată, CA al băncii centrale a stabilit menţinerea ratelor aplicate pentru rezervele minime obligatorii (RMO) constituite de bănci pentru pasivele sub doi ani, la 20% în valută şi 15% în lei.  BNR urmăreşte gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, “prin ajustarea graduală a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară”. BNR a aplicat ultima reducere a dobânzii de politică monetară în martie 2012, de la 5,5% la 5,25% pe an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat atunci că banca centrală intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară chiar de la următoarea reunire a CA (1 iulie), sperând ca acest ciclu să nu fie întrerupt de ştirile din economie. Isărescu a explicat că scăderea inflaţiei se realizează mai repede decât s-a anticipat la începutul anului, cu minime istorice în februarie şi martie, şi cu o evoluţie similară chiar şi în aprilie, ceea ce va determina devansarea reducerii de dobândă, programată iniţial pentru a doua parte a anului. Rata anuală a inflaţiei a coborât în februarie la 5,65%, de la 5,97% în ianuarie, continuând descreşterea şi în martie, la 5,25%, însă în următoarele două luni a avansat, la 5,29% în aprilie, respectiv 5,32% în mai.


Isărescu: Avem nevoie de un nou acord cu FMI

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recomandă încheierea unui nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană, pentru că cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permiţând împrumuturi mai ieftine de pe pieţele externe. “Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe pieţe. Sursa principală de finanţare pe plan extern a deficitului bugetar rămân pieţele de capital”, a declarat luni Isărescu, într-un briefing de presă după şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR pe probleme de politică monetară. El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o “ancoră” şi credibilitate. Consiliul Director al FMI a avizat miercuri ultimele douã evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisã de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.