NAFLD afectează aproximativ 25% din populație și mai mult de 80% dintre persoanele cu obezitate morbidă. Mai multe studii au raportat efectele negative ale unei diete nesănătoase și ale obezității asupra funcției creierului, totuși se crede că acesta este primul studiu care leagă în mod clar NAFLD de deteriorarea creierului și identifică o potențială țintă terapeutică.

Cercetarea, realizată în colaborare cu Inserm (Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală) și Universitatea Poitiers, din Franța, a implicat hrănirea șoarecilor cu două diete diferite.

Jumătate dintre șoareci au consumat o dietă cu cel mult 10% grăsime în aportul caloric, în timp ce aportul caloric al celuilalt grup de animale conținea 55% grăsime, fiind menit să semene cu un regim cu alimente procesate și băuturi dulci.

După 16 săptămâni, cercetătorii au efectuat o serie de teste pentru a compara efectele acestor diete asupra organismului și, mai precis, asupra ficatului și creierului.

Ei au descoperit că toți șoarecii care consumaseră niveluri mai mari de grăsime au fost considerați obezi și au dezvoltat NAFLD, rezistență la insulină și disfuncție cerebrală.

De asemenea, creierul șoarecilor cu NAFLD a suferit de niveluri mai scăzute de oxigen. Acest lucru se datorează faptului că boala afectează numărul și grosimea vaselor de sânge ale creierului, care furnizează astfel mai puțin oxigen țesutului, dar și datorită celulelor specifice care consumă mai mult oxigen în timp ce creierul devine inflamat.

Acești șoareci au fost mai anxioși și au prezentat semne de depresie. Prin comparație, șoarecii care au consumat o dieta sănătoasă nu au dezvoltat NAFLD sau rezistență la insulină, s-au comportat normal, iar creierul lor a rămas complet sănătos.

„Este foarte îngrijorător să vedem efectul pe care acumularea de grăsime din ficat îl poate avea asupra creierului, mai ales că adesea acest proces începe lent și se poate menține  mulți ani fără ca oamenii să știe ce se întâmplă”, a spus autorul principal al studiului, dr. Anna Hadjihambi.

Potrivit cercetătorilor, descoperirea evidențiază mecanismele potențiale care au loc în cadrul axei ficat-creier și indică o posibilă țintă terapeutică.

Cercetarea subliniază faptul că reducerea cantității de zahăr și grăsimi din dieta alimentară este importantă nu numai pentru combaterea obezității, ci și pentru protejarea ficatului, pentru a menține sănătatea creierului și a minimiza riscul de a dezvolta afecțiuni precum depresia și demența. în timpul îmbătrânirii, când creierul devine și mai fragil, spun autorii studiului, care a apărut în Journal of Hepatology.